Atentatul de pe Via Rasella

Atacul de pe Via Rasella

Parte a Campaniei din Italia din Al Doilea Război Mondial

Membrii Regimentului de Poliție SS „Bozen” din Via Rasella în urma atacului

Informații generale

Perioadă	23 martie 1944
Loc	Roma, Italia 41°54′10″N 12°29′20″E ({{PAGENAME}}) / 41.902734°N 12.489004°E
Rezultat	Atac reușit, urmat de represalii feroce germane

Beligeranți

Gruppi di Azione Patriottica (GAP)

Germania

Efective

156

Pierderi

None

142 soldați
(32 uciși, 110 răniți)

Modifică date / text

Atentatul de pe Via Rasella (sau Atacul de pe Via Rasella, în italiană Attentato di via Rasella / Attacco di via Rasella) a fost o acțiune a mișcării de rezistență italiene împotriva forțelor de ocupație germane naziste la Roma, Italia, la 23 martie 1944.^[1]^[2]^[3]^[4]^[5]

Loc

Via Rasella este situată în centrul orașului Roma, în rione Trevi; acesta leagă Via delle Quattro Fontane (lângă Palazzo Barberini) cu Via del Traforo și a primit numele de la proprietatea familiei Raselli care se afla acolo.^[6]

Istorie

Atacul a fost condus de Gruppi di Azione Patriottica (GAP) împotriva companiei a 11-a a batalionului 3 al Polizeiregimentului SS „Bozen” (Regimentul de Poliție „Bozen” din Bolzano^[7]), o unitate militară a Ordnungspolizei recrutată în regiunea Alto Adige, în mare parte etnic-germană, din nord-estul Italiei, în timpul anexării de facto germane a regiunii (OZAV). În momentul atacului, regimentul era la dispoziția comandamentului militar german al orașului Roma, condus de generalul Luftwaffe Kurt Mälzer^⁠(d).^[8] ^[9]

Atacul a avut loc în timp ce Aliații duceau cea de-a treia bătălie de la Monte Cassino, la 118 kilometri distanță de via Rasella, pentru a străpunge defensiva germană în vederea avansului către Roma.

În ceea ce privește atacul de pe Via Rasella, Kesselring a declarat:

„Roma a devenit pentru noi un oraș exploziv. ... Pentru noi, securitatea ariergardei din prima linie a fost o problemă gravă. Moralul trupelor noastre a fost direct afectat, deoarece acestea nu mai puteau fi trimise în siguranță la Roma pentru perioade scurte de odihnă.”
—Albert Kesselring, Acte din procesul lui Kesselring^[10] 1946-47

Roma a fost în cele din urmă eliberată la 5 iunie 1944.

Atacul

Atacul din 23 martie 1944 a fost cel mai mare atac al partizanilor italieni împotriva trupelor germane. Membrii GAP, sub ordinele lui Carlo Salinari^⁠(d) (Spartacus) și Franco Calamandrei (Cola), se aflau pe Via Rasella în timpul trecerii unei companii a Regimentului de Poliție „Bozen”, formată din 156 de bărbați.^[11]

Acțiunea a început cu explozia unei bombe plasată de Rosario Bentivegna. Au participat alți unsprezece partizani:

Via del Boccaccio: Franco Calamandrei, aflat la colțul străzii, Carlo Salira lângă tunel și Silvio Serra;
Via Rasella: Carla Capponi^⁠(d), Raul Falcioni, Fernando Vitagliano, Pasquale Balsamo, Francesco Curreli, Guglielmo Blasi, Mario Fiorentini^⁠(d) și Marisa Musu, care au oferit foc de acoperire folosind un mortier. ^[12]

Ceilalți membri ai grupului au lipsit din diverse motive: Lucia Ottobrini era bolnavă, iar Maria Teresa Regard s-a opus alegerii locului atacului.

Atacul a dus la anihilarea companiei a 11-a și a provocat moartea a 32 de bărbați și a aproximativ 110 răniți, precum și a doi civili, în timp ce partizanii nu au avut nicio pierdere.

Represalii germane

Peșterile Ardeatine

Ca răzbunare, trupele germane au ucis 335 de persoane, prizonieri și oameni adunați, aproape toți civili, în masacrul de la peșterile Ardeatine, organizat și condus de SS Obersturmbannführer (locotenent colonel) Herbert Kappler^⁠(d),^[13]^[14] șeful Sicherheitspolizei^⁠(d) și Sicherheitsdienst din Roma.^[15]

În cultura populară

Represalii la Roma (1973, regia George Pan Cosmatos)

Referințe

^ Candeloro, Giorgio (2002). Storia dell'Italia moderna (în Italian). X. Feltrinelli. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
^ Katz, Robert (2009). Roma città aperta (în Italian). il Saggiatore. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
^ Portelli, Alessandro (2005). L'ordine è già stato eseguito (în Italian). Donzelli. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
^ Erra, Enzo; Caroleo Grimaldi, Francesco (1999). La Repubblica di Via Rasella (în Italian). Settimo Sigillo. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
^ Capponi, Carla (2009). Con cuore di donna (în Italian). il Saggiatore. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
^ „Via Rasella”. Dipartimento Cultura – Servizio Commissione Consultiva di Toponomastica (în Italian). Comune di Roma. 14 iulie 2013. Arhivat din original la 19 august 2018. Accesat în 3 februarie 2023. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
^ Renamed SS-Polizeiregiment "Bozen" on 16 April 1944.
^ Staron 2002, p. 38.
^ Wedekind 2003, p. 329.
^ „Via Rasella”.
^ „23 marzo 1944: azione partigiana a Via Rasella”. Controappuntoblog.org (în Italian). 23 martie 2012. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
^ „Parla Mario Fiorentini”. Il messaggero.it (în Italian). Arhivat din original la 6 noiembrie 2012. Accesat în 3 februarie 2023. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
^ Hu, Caitlin (8 iulie 2016). „An Italian doctor explains "Syndrome K", the fake disease he invented to save Jews from the Nazis”. Quartz (în engleză). Accesat în 2 septembrie 2020.
^ Levi, Primo; Belpoliti, Marco (2002). Belpoliti, Marco, ed. The Black Hole of Auschwitz (în engleză). Italy: Polity. ISBN 978-0-7456-3240-7.
^ „Masacrul de la Peșterile Ardeatine, ascuns de guvernele german și italian”. historia.ro. Accesat în 3 februarie 2023.

Bibliografie

Wedekind, Michael (2003). Nationalsozialistische Besatzungs- und Annexionspolitik in Norditalien 1943 bis 1945.: Die Operationszonen Alpenvorland und Adriatisches Küstenland (în German). Oldenburg Verlag. p. 523. ISBN 3-486-56650-4. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
Staron, Joachim (2002). Fosse Ardeatine und Marzabotto: Deutsche Kriegsverbrechen und Resistenza (în German). Paderborn: Verlag Ferdinand Schöning. p. 392. ISBN 3-506-77522-7. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)

v • d • m Al Doilea Război Mondial
Europa Apuseană – Europa Răsăriteană – China – Africa (N – E – V) – Mediterana – Orientul Mijlociu – Asia și Pacific – Atlantic
Participanți			Tabel cronologic		Aspecte
			Preludiu Cauzele războiului ... în Asia ... în China ... în Europa 1939 Incidentul Gleiwitz Invadarea Poloniei Războiul ciudat Războiul de Iarnă Bătălia Atlanticului³ 1940 Danemarca și Norvegia Bătălia Franței Bătălia Angliei Ocuparea statelor baltice Basarabia și Bucovina Invadarea Greciei Invadarea Indochinei 1941 Invadarea Iugoslaviei Invadarea Uniunii Sovietice Bătălia de la Moscova Atacul de la Pearl Harbor 1942 Bătălia de la Midway Bătălia de la Stalingrad Bătălia de la El Alamein	1943 Sfârșitul războiului în Africa Bătălia de la Kursk Campania din Guadalcanal Invazia aliată din Italia 1944 Bătălia pentru Normandia Operațiunea Bagration Operațiunea Iași-Chișinău Eliberarea Parisului Operațiunea Market Garden Bătălia din Golful Leyte Ofensiva din Ardeni Bătălia de la Debrețin Bătălia de la Budapesta 1945 Bătălia din Okinawa Bătălia Berlinului Capitularea Germaniei Hiroșima și Nagasaki Capitularea Japoniei alte bătălii... Urmări Efecte Pierderi Strămutarea germanilor Războiul Rece Zonele aliate de ocupație din Germania Planul Morgenthau Modificări teritoriale Ocupația Japoniei Al Doilea Război Mondial în cultura contemporană	Atacuri asupra Americii de Nord Blitzkrieg Gradele militare comparate Criptografia Frontul intern Recompense militare Echipamente militare Producția militară Rezistența Tehnologia Războiul total Impactul asupra civililor Crimele de război ale Aliaților Crimele de război germane Holocaustul (Shoah) Crimele de război japoneze Crimele de război sovietice Bombardamentele strategice Hiroșima și Nagasaki Bordeluri militare germane Femei de reconfortare Masacrul din Nanking Asediul Leningradului Misiunea militară germană în România
Aliații		Axa
în război din 1937 China începând cu 1939 Polonia Regatul Unit Franța Canada Australia Noua Zeelandă Africa de Sud începând cu 1940 Norvegia Belgia Țările de Jos Grecia	începând cu 1941 Iugoslavia Uniunea Sovietică Statele Unite Cehoslovacia (guvernul în exil) începând cu 1942 Brazilia începând cu 1943 Italia începând cu 1944 România Bulgaria Finlanda alții...	în război din 1937 Japonia începând cu 1939 Germania Slovacia începând cu 1940 Italia (până în 1943) începând cu 1941 Bulgaria (până în 1944) România (până în 1944) Ungaria Finlanda (până în 1944) începând cu 1942 Thailanda alții...
Rezistența Austria - Albania⁴ - Baltica¹ - Cehoslovacia - Danemarca - Etiopia - Franța - Germania - Grecia - Italia - Iugoslavia - Evreii - Țările de Jos - Norvegia - Polonia - Tailanda - URSS - Ucraina² - Vietnam - alții...
			Liste
			Categorii Conferințe Subiecte
¹ antisovietică. ² antigermană, antisovietică și antipoloneză. ³ a durat întreg războiul, până în mai 1945. ⁴ anti-italiană și antigermană.						Portal