Demografia Bulgariei

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Acest articol sau secțiune are nevoie de actualizare.
Unele părți din acest articol sau secțiune au fost identificate ca nemaifiind de actualitate.
Vă rugăm să actualizați acest articol introducând evenimente recente și eliminați acest format după aceea. Informații suplimentare se pot găsi pe pagina de discuții.

Institutul Național de Statistică al Bulgariei estimează că numărul de locuitori ai țării în anul 2009 era de 7.606.000 locuitori. Conform recensământului din 2001, populația este alcătuită în mare parte din bulgari (83,9%), cu două minorități predominante: turci (9,4%) și țigani (4,7%). Din procentul de 2% rămas, 40 de minorități însumează 0,9%, cei mai predominanți numeric fiind rușii, armenii, arabii, chinezii, românii, evreii, vietnamezii, tătarii din Crimeea și „sărăcăcianii” (cunoscuți din istorie ca și „karakachani”, un grup de păstori greci transhumanți). 1,1% din populația Bulgariei nu și-a declarat etnia la recensământul din 2001.

În anii 1980, aproximativ 300.000 de turci au fost forțati să plece în Turcia.[1][2]

Recensământul din 2001 definește grupul etnic ca fiind: „o comunitate de oameni legați între ei prin origine și limbă și apropiați prin modul de viață și cultură”, iar limba maternă ca: „o limbă pe care o persoană o vorbește cel mai bine și o folosește în mod obișnuit pentru comunicarea în interiorul familiei”.

Limba maternă După grupul etnic Procentaj După prima limbă vorbită Procentaj
bulgară 6,655,000 83.93% 6,697,000 84.46%
turcă 747,000 9.42% 763,000 9.62%
romani 371,000 4.67% 328,000 4.13%
Altele 69,000 0.87% 71,000 0.89%
Total 7,929,000 100% 7,929,000 100%

În ultima perioadă de timp, Bulgaria a avut una dintre cele mai scăzute rate din lume în ceea ce privește creșterea numerică a populației. Bilanțul natural negativ a apărut încă de la începutul anilor '90, cauzat de colapsul economic, o rată scăzută a natalității și de creșterea semnificativă a emigrărilor. În anul 1989, populația era de 9.009.018 locuitori, numărul acestora scăzând treptat, în 2001 ajungându-se la 7.950.000 locuitori și în 2009 la 7.606.000 locuitori. Populația Bulgariei a avut în 2008 o rată a fertilității de 1,48 copii/femeie. Pentru a se reabilita creșterea numerică a populației, este necesar ca rata fertilității să crească până la valoarea de 2,2 copii/femeie.

Interiorul unei biserici din Bratsigovo

Majoritatea bulgarilor (82,6%) aparțin confesiunii religioase ortodoxe. Fondată în anul 870 ca aparținătoare a patriarhatului Constantinopolului, biserica ortodoxă bulgară și-a câștigat autonomia începând cu anul 927.

Alte confesiuni religioase sunt cea islamică (12,2%), diferite variante de protestantism (0,8%) și cea romano-catolică (0,5%); conform recensământului din 2001, mai existau și alte confesiuni creștine (0,2%) sau de altă natură (4%).

Bulgaria se declară oficial drept o țară laică. Constituția ei garantează libera alegere în ceea ce privește religia, dar recunoaște și ortodoxismul ca fiind religia tradițională în stat.

Religia islamică a apărut în Bulgaria datorită cuceririi acesteia de către otomani, la sfârșitul secolului al XIV-lea. În secolele al XVI-lea și al XVII-lea, misionariii romani i-au convertit pe adepții paulicianismului din districtele Plovdiv și Sviștov la romano-catolicism. În anul 2009 comunitatea evreiască bulgară, cândva cea mai mare din Europa, număra mai puțin de 2000 de persoane.

Cele mai mari 20 de orașe din Bulgaria sunt următoarele:

 v  d  m  Cele mai mari orașe din Bulgaria
Recensământ 2011[3]
Loc Numele orașului Regiune Pop. Loc Numele orașului Regiune Pop.
Sofia
Sofia

Plovdiv
Plovdiv

1 Sofia Sofia-Capitala 1.204.685 11 Pernik Pernik 80.191 Varna
Varna

Burgas
Burgas

2 Plovdiv Plovdiv 338.153 12 Haskovo Haskovo 76.397
3 Varna Varna 334.870 13 Iambol Iambol 74.132
4 Burgas Burgas 200.271 14 Pazargik Pazargik 71.979
5 Ruse Ruse 149.642 15 Blagoevgrad Blagoevgrad 70.881
6 Stara Zagora Stara Zagora 138.272 16 Veliko Tărnovo Veliko Tărnovo 68.783
7 Plevna Plevna 106.954 17 Vrața Vrața 60.692
8 Sliven Sliven 91.620 18 Gabrovo Gabrovo 58.950
9 Dobrici Dobrici 91.030 19 Asenovgrad Plovdiv 50.846
10 Șumen Șumen 80.855 20 Vidin Vidin 48.071

Reducerea progresivă a populației bulgare împiedică creșterea economică și îmbunătățirea bunăstării, iar măsurile de gestionare luate pentru a atenua consecințele negative nu abordează esența problemei. Programul de guvernare pentru perioada 2017 - 2021 este primul care urmărește răsturnarea acestei tendințe. Programul identifică, de asemenea, mijloacele prioritare pentru atingerea acestui obiectiv: măsuri de creștere a natalității, de reducere a emigrației tinerilor și de consolidare a capacității instituționale și de reglementare pentru implementarea unei politici moderne de imigrare adaptată nevoilor afacerii bulgare.[4]

Noul recensământ bulgar, ce a avut loc în anul 2011 [5], prezintă 7.364.570 de cetățeni bulgari, cu următoarea structură:

- la nivel etnic: 5.664.624 bulgari (76,9%), 588.318 turci (8%), 325.343 țigani (4,4%), 9.978 ruși (0,1%), 6.552 armeni (0,1%), 7.131 români [daco-români, vlahi și sărăcăciani] (0,03%), 1.789 ucraineni, 1.379 greci, 1.162 evrei, alții sunt de 0,3%, iar 736.981 au refuzat să-și declare vreo apartenență (10%).

- la nivel lingvistic: 99,4% dintre etnicii bulgari vorbesc bulgărește ca limbă maternă, 0.3% turcește, 0,1% țigănește, iar 0,1% altceva; 96,6% dintre etnicii turci vorbesc turcește, iar 3,2% bulgărește; 85% dintre etnicii țigani au declarat că preferă țigănește, 7,5% bulgărește, 6,7% turcește și 0,6% românește.

- la nivel confesional: 4.374.135 locuitori aparțin Bisericii Ortodoxe Bulgare (adică, 59,4%), 682.162 sunt atei (adică, 9,3%), 577.139 musulmani (7,8%), 64.476 protestanți (0,9%), 48.945 romano-catolici (0,7%), 1.715 monofiziți, 706 evrei, alții sunt 9.023 (0,1%), iar restul de 1.606.269 de cetățeni (21,8%) au preferat să nu declare nimic.

- 3.586.571 sunt bărbați și 3.777.999 sunt femei, din care 98% sunt alfabetizați și 10,1% sunt șomeri.

- 5.338.261 (72,5%) trăiesc în mediul urban, iar 2.026.309 (27,5%) în mediul rural; de asemenea, potrivit Eurostat, 82,3% din cetățenii bulgari persoane fizice dețin bunuri în proprietate privată.

Vezi și

Note

  1. ^ Pașapoartele acordate de România, din nou subiect în presa britanică Arhivat în , la Wayback Machine., 6 august 2010, Money.ro, accesat la 16 martie 2013
  2. ^ "Marea excursie", 10 martie 2003, Daniel Cain, Ziarul de Duminică, accesat la 16 martie 2013
  3. ^ ПРЕБРОЯВАНЕ 2011 (окончателни данни)bg
  4. ^ L. Ivanov. Demographic priorities and goals of the Government Program 2017–2021. Presentation at the round table Demographic Policies and Labour Mobility organized by the Ministry of Labour and Social Policy, and the State Agency for the Bulgarians Abroad. Sofia, 19 September 2017. 4 pp.
  5. ^ Nsi.bg. „"Census 2011" (Bulgaria)” (PDF). Accesat în . 

Bibliografie

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de demografia Bulgariei
  • http://www.nsi.bg/Census_e/Census_e.htm
  • http://www.state.gov/r/pa/ei/bgn/3236.htm. Accesat la 2 ianuarie 2009
  • http://population.mongabay.com/population/bulgaria Arhivat în , la Wayback Machine.
  • http://www.britannica.com/EBchecked/topic/84067/Bulgar
  • Monroe, W. S. "Bulgaria and her people, with an account of the Balkan wars, Macedonia, and the Macedonian Bulgars (1914)
  • Bar-Zohar, Michael Beyond Hitler's Grasp: The Heroic Rescue of Bulgaria's Jews
  • Todorov, Tzvetan The fragility of goodness: why Bulgaria’s Jews survived the Holocaust: a collection of texts with commentary (2001) Princeton: Princeton University Press ISBN 0691088322


v  d  m
Bulgaria — Bulgari — Limba bulgară

Apărare · Așezări · Capitala · Climă · Conducători · Cultură · Demografie · Drapel · Economie · Educație · Faună · Floră · Geografie · Hidrografie · Istorie · Orașe · Politică · Religie · Sănătate · Sport · Stemă · Subdiviziuni · Turism

Drapelul Bugariei

Atlas · Cioturi · Formate · Imagini · Portal
v  d  m
Demografia Europei
Țări independente

Albania · Andorra · Armenia1 · Austria · Azerbaidjan2 · Belarus · Belgia · Bosnia și Herțegovina · Bulgaria · Croația · Cipru1 · Cehia · Danemarca · Elveția · Estonia · Finlanda · Franța · Georgia2 · Germania · Grecia · Islanda · Irlanda · Italia · Letonia · Liechtenstein · Lituania · Luxemburg · Macedonia de Nord · Malta · Moldova · Monaco · Muntenegru · Norvegia · Olanda · Polonia · Portugalia · Regatul Unit (Anglia, Irlanda de Nord, Scoția, Țara Galilor· România · Rusia3 · San Marino · Serbia · Slovacia · Slovenia · Spania · Suedia · Turcia · Ungaria · Ucraina · Vatican

Republici, teritorii și regiuni
recunoscute parțial

Abhazia2 · Kosovo · Nagorno-Karabah1 · Osetia de Sud2 · Republica Turcă a Ciprului de Nord1 · Transnistria

Teritorii și regiuni nesuverane

Akrotiri și Dhekelia1 · Insulele Åland · Insulele Feroe · Gibraltar · Guernsey · Insula Jersey · Insula Man · Svalbard

Alte entități

Uniunea Europeană · Ordin Militar Suveran al Maltei

1În întregime în Asia, dar din punct de vedere istoric este considerat european  · 2Parțial sau în întregime în Asia, în funcție de definirea graniței  · 3Stat transcontinental

Formate pe subiecte: Africa  · America de Nord  · America de Sud  · Asia  · Europa  · Oceania