Doctrină

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Doctrină (din limba latină doctrina) înseamnă „o sumă de învățături” ori „instrucțiuni”, principii de învățătură sau poziții, precum corpul de învățături în domeniul sistemelor credinței sau științelor. Cuvântul corespunzător din limba greacă este la baza etimologiei cuvântului catehism.

Deseori, doctrina implică în mod special dogme religioase, așa cum sunt promulgate de biserică, dar nu numai. Doctrina se poate folosi și cu privire la un principiu de lege, în tradițiile dreptului comun, stabilite prin tradiții sau prin istoria unor decizii trecute, așa cum este doctrina autoapărării.

În domeniul politicii externe, o doctrină este un corp de axiome fundamentale pentru executarea oricărei acțiuni în politica externă a unei națiuni.

Termenul doctrină se aplică și în cazul stabilirii unor proceduri complexe în timp de război. Exemplul clasic este doctrina tactică prin care se stabilește un set standard de manevre, tipuri de trupe sau de arme pentru declanșarea unui atac sau pentru organizarea apărării.

Prin doctrină se înțelege și totalitatea principiilor unui anumit sistem de idei și de soluții din domeniul politic.