Filip al V-lea al Franței

Filip al V-lea
Rege al Franței și a Navarei Conte de Champagne și Burgundia
Filip al V-lea în viziune artistică
Date personale
Poreclă	le Long
Născut	c.1293 Lyon, Franța
Decedat	3 ianuarie 1322 [29 de ani] Abbey of Longchamp⁠(d), Paris, Regatul Franței
Înmormântat	Biserica Saint Denis, Franța
Cauza decesului	cauze naturale (infecție)
Părinți	Filip al IV-lea al Franței Ioana I de Navara
Frați și surori	Isabela a Franței[1] Carol al IV-lea al Franței[1] Ludovic al X-lea al Franței[1]
Căsătorit cu	Ioana a II-a, Contesă de Burgundia
Copii	Ioana a III-a, Contesă de Burgundia Margaret I, Contesă de Burgundia Isabela a Franței
Religie	creștinism
Ocupație	conducător[*]​
Limbi vorbite	limba franceză
Apartenență nobiliară
Titluri	king of France Rey de Navarra[*][[Rey de Navarra (title of nobility held by the head of state of the Kingdom of Navarre, later transmitted to the monarch of Spain)|​]]
Familie nobiliară	Casa de Capet
Rege al Franței și a Navarei
Domnie	20 noiembrie 1316 – 3 ianuarie 1322
Încoronare	9 ianuarie 1317
Predecesor	Ioan I
Succesor	Carol al IV-lea
Modifică date / text

Filip al V-lea (n. 1292 / 93 - d. 3 ianuarie 1322), supranumit Lunganul (franceză: Le Long), a fost rege al Franței și al Navarrei (ca Filip al II-lea) și Contele de Champagne, începând cu 1316 și până la moartea sa.

Biografie

Filip s-a născut la Lyon, al doilea fiu al regelui Filip al IV-lea al Franței și a reginei Ioana I de Navara și a fost numit Conte de Poitou. Istoricii moderni l-au descris pe Filip al V-lea ca fiind un om "sensibil și cu o inteligență considerabilă" și "cel mai înțelept și cel mai apt din punct de vedere politic" din cei trei fiii ai lui Filip al IV-lea.^[2]

Filip a fost influențat atât de necazurile pe care le-a avut tatăl său în anul 1314 cât și de dificultățile pe care fratele său mai mare, Ludovic al X-lea, a trebuit să le confrunte în anii care au urmat.^[3] Centrul acestor probleme a fost reprezentat de taxe și de dificultatea de a le crește fără a crea crize.^[3]

Filip s-a căsătorit cu Ioana, Contesă de Burgundia, fiica cea mare a lui Otto al IV-lea, Conte de Burgundia în 1307.^[4] Planul inițial a fost ca Ludovic al X-lea să se căsătorească cu Ioana însă a fost modificat după logodna lui Ludovic cu Margaret.^[5]

Ioana a fost implicată în cazul de adulter al reginei Margaret din 1314. Margaret a fost acuzată și condamnată de adulter cu doi cavaleri conform mărturiei cumnatei sale, Isabela a Franței.^[6] Ioana a fost suspectată că ar fi știut de adulter; plasată sub arest la domiciliu la Dourdan ca pedeapsă, s-a sugerat că și Ioana s-ar face vinovată de adulter.^[7] Cu ajutorul lui Filip, ea a continuat să-și susțină nevinovăția și prin 1315 numele ei a fost eliminat de către Parlamentul din Paris, parțial sub influența lui Filip, și i s-a permis să se întoarcă la Curte.^[8] Nu este clar de ce Filip a procedat în acest fel. O teorie susține că era preocupat de faptul că dacă ar fi abandonat-o ar fi fost posibil să piardă Burgundia; altă teorie, care se bazează pe scrisorile de dragoste, susține că de fapt era profund îndrăgostit de soția sa.^[7]

La moartea fratelui său Ludovic al X-lea, a doua soție a regelui, Clémence a Ungariei, era însărcinată așa că, Prințul Filip a fost declarat regent până la nașterea copilului. După nașterea unui fiu, Ioan I, Filip a trebuit să continue regența, până la majoratul nepotul său. Însă acest fiul postum al lui Ludovic al X-lea a murit la cinci zile după naștere iar Filip a fost încoronat rege în 1317.

Arbore genealogic

Note