Fracție continuă

În matematică, o fracție continuă este o expresie obținută în urma unui proces iterativ de reprezentare a unui număr ca suma unor numere întregi și inverse ale unor întregi.

Este de forma:

x = a 0 + b 1 a 1 + b 2 a 2 + b 3 a 3 + , {\displaystyle x=a_{0}+{\frac {b_{1}}{a_{1}+{\frac {b_{2}}{a_{2}+{\frac {b_{3}}{a_{3}+\ldots }}}}}},\!}

unde a 0 , a 1 , {\displaystyle a_{0},a_{1},\ldots \!} și b 1 , b 2 , {\displaystyle b_{1},b_{2},\ldots \!} sunt numere întregi.

Acest tip de fracții au fost considerate pentru prima dată de către Wallis în lucrarea sa, Arithmetica infinitorum din 1653.

Orice x R {\displaystyle x\in \mathbb {R} \!} se poate reprezenta ca o fracție continuă:

x = a 0 + 1 a 1 + 1 a 2 + = [ a 0 ; a 1 , a 2 , ] , {\displaystyle x=a_{0}+{\frac {1}{a_{1}+{\frac {1}{a_{2}+\ldots }}}}=[a_{0};a_{1},a_{2},\ldots ],\!}

unde a 0 Z {\displaystyle a_{0}\in \mathbb {Z} \!} și a i N {\displaystyle a_{i}\in \mathbb {N} \!} pentru orice i 1. {\displaystyle i\geq 1.\!}

Numerele raționale se reprezintă ca fracții continue finite, folosind algoritmul lui Euclid. O fracție continuă infinită se numește periodică dacă există numerele naturale nenule k , m {\displaystyle k,m\!} astfel ca a k + i + j = a k + j , i N , j { 1 , 2 , , m } . {\displaystyle a_{k+i+j}=a_{k+j},\;\forall i\in \mathbb {N} ,\;\forall j\in \{1,2,\ldots ,m\}.\!} În acest caz, fracția continuă se reprezintă sub forma

[ a 0 ; a 1 , a 2 , , a k , a k + 1 ¯ , a k + 2 , , a k + m ] . {\displaystyle {\bigg [}a_{0};a_{1},a_{2},\ldots ,a_{k},{\overline {a_{k+1}}},a_{k+2},\ldots ,a_{k+m}{\bigg ]}.\!}

O rădăcină reală irațională a unui polinom de gradul doi din Z [ X ] {\displaystyle \mathbb {Z} [X]\!} se numește irațională pătratică. Un număr real se reprezintă printr-o fracție continuă dacă și numai dacă este o irațională pătratică (Euler, Lagrange). Dacă r Q , r > 1 , {\displaystyle r\in \mathbb {Q} ,\;r>1,\!} nu este un pătrat perfect, atunci:

r = [ a 0 ; a 1 , a 2 , a 2 , a 1 , 2 a 0 ¯ ] , {\displaystyle {\sqrt {r}}={\bigg [}a_{0};{\overline {a_{1},a_{2},\ldots a_{2},a_{1},2a_{0}}}{\bigg ]},\!}

(Lagrange, Galois). În particular, dacă D N {\displaystyle D\in \mathbb {N} ^{*}\!} este liber de pătrate, atunci D {\displaystyle {\sqrt {D}}\!} se reprezintă printr-o fracție continuă, având perioada de lungime m, astfel încât primele m 1 {\displaystyle m-1\!} câturi parțiale formează un șir palindromic.

Lungimea l ( D ) {\displaystyle l({\sqrt {D}})\!} a perioadei fracției continue care reprezintă pe D {\displaystyle {\sqrt {D}}\!} este mai mică decât 2 D , {\displaystyle 2D,\!} iar câturile parțiale sunt mai mici decât 2 D {\displaystyle 2{\sqrt {D}}\!} (Lagrange). Mai recent[1][2] s-a arătat că l ( D ) = O ( D ln D ) , {\displaystyle l({\sqrt {D}})={\mathcal {O}}({\sqrt {D}}\ln D),\!} unde simbolul O {\displaystyle {\mathcal {O}}\!} înseamnă asimptotic proporțional cu.

Note

  1. ^ Hickerson, Dean R. (1973), Length of Period of Simple Continued Fraction Expansion of \sqrt d, Pacific J. Math. 46: 429-432
  2. ^ Podsypanin, E. V. (1982), Length of Period of a Quadratic Irrational, Journal of Soviet Mathematics 18: 919-923.