În 1920 urmează școala de comerț din Berlin, după care urmează studii de științe politice, pe care le absolvă în 1923. Obține diploma de economist și doctoratul în știițe politice.
Din 1924 începe să lucreze ca scriitor liber profesionist. Înființează la Brașov, împreună cu Gust Ongyerth, publicația de artă și literatură Klingsor, pe care o editează până în anul 1939. În calitate de redactor al revistei Klingsor, Heinrich Zillich a pus sub semnul îndoielii valabilitatea unei culturi naționale în opoziție cu cea europeană, și îi vedea pe sași drept reprezentanții și mijlocitorii culturii europene în Transilvania.[3]
Din 1936 se mută în Bavaria, unde continuă activitatea de scriitor. Primele aprecieri ale activității sale, ca reprezentant de frunte al literaturii germane din străinatate, le primește în 1932 și 1934, când i se decernează premiul pentru povestiri al revistei Die neue Linie. În 1937 primește Premiul pentru literatură pentru etnicii germani (Volksdeutschen Schrifttumspreis) din Stuttgart, Premiul pentru literatură al orașului Berlin și titlul de Doctor honoris causa al Universității din Göttingen, acordat de naziști.
La începerea celui de-al Doilea Război Mondial a devenit ofițer în Wehrmacht. În anul 1941 s-a înscris în NSDAP. Ca ofițer și activist politic a primit misiunea de a edita o publicație cu poezii destinate militarilor de pe front: Feldpostausgaben deutscher Dichtung. După război a fost supus „denazificării”. Continuă să activeze ca scriitor și publicist, să întrețină contacte cu foștii scriitori de frunte din perioada hitleristă, să participe la întruniri revizioniste. Din 1959 devine editorul principal al publicației Südostdeutsche Vierteljahresblätter de la München, care apare și astăzi.[4]
Între 1952-1963 Zillich a fost președintele Asociației Sașilor Transilvăneni din Germania (Landsmannschaft der Siebenbürger Sachsen), publicând în aceeași perioadă și în presa radicală de dreapta. Singura diferență față de scrierile sale literare și publicistice din perioada antebelică constau în renunțarea la omagiile aduse sistemului național-socialist și lui Hitler personal. În rest, scrierile cuprindeau toate temele naționaliste dezbătute obsesiv și consecvent de-a lungul secolului trecut, la care se mai adăugau acum relativizările Holocaustului și atacurile la adresa democrației vest-germane și americane.[5][6]
Militează alături de organizațiile germanilor deportați.
Continuă să primească premii literare:
Premiul pentru literatură al germanilor de sud-est (Südostdeutsche Literaturpreis), 1953
Premiul cultural al sașilor transilvăneni (Kulturpreis der Siebenbürger Sachsen), 1968
Premiul Mozart al Fundației Goethe din Basel (Mozartpreis der Goethe-Stiftung, 1970
În calitate de membru de onoare al asociației naționaliste de drepta Deutsches Kulturwerk Europäischen Geistes (DKEG), la invitația societății pentru publicistică liberă (Gesellschaft für Freie Publizistik) (GFP) Zillich ține în 1977 o conferință cu titlul Deutschen in Südosteuropa (Germanii în Europa de sud-est).
Scrieri
Attilas Ende: Eine Novelle, Editura Kerschner, Brașov, 1923
Wälder und Laternenschein, Sibiu, 1923
Die Strömung, Mediaș, 1924
Siebenbürgische Flausen, Brașov, 1925
Sturz aus der Kindheit / Novellen, Editura L. Staackmann, Leipzig, 1933
Der Urlaub, 1933
Die Reinerbachmühle, nuvelă, 1935
Komme was will, München, 1935
Zwischen Grenzen und Zeiten / Roman, Editura A. Langen G. Müller Verlag, München, 1936
Der baltische Graf, Novelle, 1937
Der Weizenstrauss, roman, Hamburg Deutsche Hausbücherei, 1938, 1940.
Der Zigeuner, Editura A. Langen und G. Müller, München. 1940
Flausen und Flunkereien, Editura Bertelsmann, 1949
Grünk oder das grosse Lachen, roman, Editura Westermann, 1949
Bekenntnis zu Josef Weinheber, Akademisches Gemeinschaftsverlag, 1950
Krippe-Lor und der Feuermann, Editura Wancura, 1957
Siebenbürgisch-sächsische Heimatfibel für Jung und Alt, 1957
Siebenbürgen, ein abendländisches Schicksal, Editura Langewiesche, 1957, 1982
Der Sprung im Ring Fackelverlag, 1960.
Wälder und Laternenschein. Erzählungen aus Siebenbürgen, Editura Mueller, 1983
Die Reinerbachmühle / Erzählung, Editura Philipp Reclam jun., Leipzig
Epoche Der Entscheidungen: Die Siebenburger Sachsen Im 20. Jahrhundert de Heinrich Zillich și Oskar Schuster, Bohlau, ISBN 3-412-02883-5 (3-412-02883-5)
Siebenbürgen: Ein Abendländisches Schicksal de Hermann Phleps și Heinrich Zillich, K.R. Langewiesche, ISBN 3-7845-3372-8 (3-7845-3372-8)
^IMAGINI ALE TRANSILVANIEI IN REVISTELE LITERARE INTERBELICE d1u10ub referat
^Johann Böhm, "Tobele noi să se pună în mișcare“. Portret Heinrich Zillich (1898 - 1988), în: Halbjahresschrift, 6.1. 2017[nefuncțională]
^Germanii din Romania intre nazism si stalinism de William TOTOK* - Divers
^William Totok: Germanii din Romania între nazism și stalinism, în: Observator cultural, Nr. 197 - 2 decembrie 2003, [1] si Erata. Rectificare privind articolul Germanii din Romania intre nazism si stalinism..., în: Observator cultural, Nr. 198, 9 decembrie 2003, [2]
Bibliografie
Ernst Loewy: Literatur unterm Hakenkreuz (Literatura sub svastică), pagina 366.
Michaela Nowotnick: Der literarische Anschluss Siebenbürgens – Heinrich Zillich und Das Innere Reich (1934–1944): Eine Fallstudie, in: Internationales Archiv für Sozialgeschichte der deutschen Literatur | Band 45: Heft 2 (2020), pp. 439–455.
Enikő Dácz: Vom „gottbegnadeten Schriftsteller“ zum Schriftleiter. Heinrich Zillichs literarisches Netzwerk im Nationalsozialismus, in: [3]Halbjahresschrift für Geschichte und Zeitgeschehen in Zentral- und Südosteuropa, 2020.
Legături externe
William Totok: O reconsiderare nejustificată. Recitindu-l pe Heinrich Zillich (1898-1988), Radio Europa liberă, 25 ianuarie 2017.
Blut und Boden 2 - Sînge și glie 2: Doctrina estetică a „sîngelui și gliei” în operele lui Vintilă Horia, Albert Wass, Heinrich Zillich, József Nyírő ș.a., în: Halbjahresschrift - hjs, online", 6 ianuarie 2017.
ro William Totok: Germanii din România între nazism și stalinism, în: Observator cultural, Nr. 197 - 2 decembrie 2003, [4] și Erata. Rectificare privind articolul Germanii din Romania între nazism și stalinism..., în: Observator cultural, Nr. 198, 9 decembrie 2003, [5]
de William Totok: „Die Finger zu rostigen Krallen gebogen“. Heinrich Zillich und die Topographie der Verdrängung.. Integral în: Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik, anul 5, Nr. 1/1993, pp. 57–72.
de Zillich, Heinrich -- 23.5.1898 - 1998
de Dossier Heinrich Zillich (1898-1988) Teil I
de Dossier Heinrich Zillich (1898-1988) Teil II
de Zillich, Heinrich: Der Zigeuner - München: Langen / Müller, 1940 Arhivat în , la Wayback Machine.