Impozit

Impozitul este o prelevare obligatorie și gratuită, efectuată de către stat asupra resurselor sau bunurilor individuale sau ale colectivităților și plătită în bani [1].

Justificarea existenței impozitului [1]

  1. Impozitul constituie o sursă a finanțării cheltuielilor de interes general al statului și al administrației locale.
  2. Este un instrument al politicii economice, prin care se redistribuie o parte a veniturilor.
  3. Impozitele reprezintă un izvor principal (alături de împrumuturi și „tipărire” de bancnote/monedă scripturală) al formării veniturilor bugetului de stat și al finanțării cheltuielilor publice.

Evaluarea sistemului fiscal român

Potrivit unui raport întocmit de PricewaterhouseCoopers (PwC) și Banca Mondială (2008), care a analizat 178 de țări, în cadrul sistemului fiscal român companiile plătesc 96 de impozite, astfel că România se situează pe locul 4 în lume după Belarus (124 de impozite), Uzbekistan (118) și Ucraina (99).[2]

Astfel, în cadrul Uniunii Europene, România se situează pe primul loc ca număr de impozite prelevate de la companii.

Prin comparație, în alte țări din Uniunea Europeană numărul de impozite sunt: Suedia - 2, Letonia - 7, Spania - 8, Portugalia - 8.

În anul 2013, România se clasa pe locul 136 din 185 de țări studiate de către PricewaterhouseCoopers.[3]

România se află pe locul 32 (2019) din 190 de țări, într-un clasament al economiilor la capitolul plății taxelor. Țări precum Irlanda (4), Singapore (7), Danemarca (8), Noua Zeelandă (9), Finlanda (10), Letonia (16), Canada (19), Elveția (20), Olanda (22), Luxemburg (23) sunt mai competitive decât România la capitolul taxe.[4]

Venitul mediu al unui cetățean român este impozitat (cas, cass, impozit venit/profit, tva, accize, taxe proprietate) cu 65% din ceea ce plătește angajatorul pentru serviciile (munca) prestate de acesta.[5]

Note

  1. ^ a b Dicționar economic și financiar: impozit
  2. ^ PricewaterhouseCoopers - wall-street.ro. „România, campioană în UE la plătit taxe și impozite” (HTML). wall-street.ro. Accesat în . 
  3. ^ Paying Taxes 2013 - The global picture - PwC
  4. ^ doingbusiness.org. „Ease of Doing Business rankings”. Accesat în . 
  5. ^ „Statul ia două treimi dintr-un salariu mediu”. 

Bibliografie

  • Wilhelm H. Wacker, Sabine Seibold, Markus Oblau: Lexikon der Steuern. Über 1000 Stichwörter für Praxis und Studium, Verlag DTV-Beck, 2005, ISBN 3-423-05882-X
  • Klaus Tipke, Joachim Lang, Roman Seer: Steuerrecht, Verlag Schmidt (Otto), 19. Aufl. Köln 2008, ISBN 978-3-504-20141-8
  • Carl Gerber: Stundung und Erlass von Steuern, Boorberg 2006 (5. Auflage), ISBN 3-415-03547-6

Legături externe

  • Teoria generală a impozitelor Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Dilema impozitelor (I), 24 august 2010, Julian Chitta, Ziare.com
  • Dilema impozitelor (II), 26 august 2010, Julian Chitta, Ziare.com
  • Dilema impozitelor (III), 27 august 2010, Julian Chitta, Ziare.com

Vezi și

  • v
  • d
  • m
Clasificare
Angajare/
Forță de muncă
Carieră și pregătire
Prezența
Program de lucru
  • Săptămâna de patru zile
  • Ziua de opt ore
  • Ziua de șase ore
  • Program flexibil
  • Peste orar
  • Orele suplimentare
  • Program în ture
  • Muncă în schimburi
  • Telecommuting
  • Timpul de lucru
  • Săptămâna de lucru și weekend
Salariu (Remunerație)
Beneficii, concedii
De cooperare
Securitate
si sănătate în muncă
Încetare contract
  • Concediere
  • Demisie
  • Pensionare (limită de vîrstă, medical, planificată)
  • Concediere temporară
  • Perioada de preaviz
  • Concediere pe nedrept
  • Restructurare
Disponibilitate
Șomaj
Șabloane
Aspecte ale locurilor de muncă, Aspecte ale ocupațiilor, Aspecte ale organizațiilor, Aspecte ale locurilor de muncă, Titluri corporative, Munca organizată