Inima cometei

Inima cometei
Coperta ediției românești
Informații generale
Autor	David Brin, Gregory Benford
Gen	științifico-fantastic
Ediția originală
Titlu original	Heart of the Comet
Limba	Limba engleză
Editură	Editura Aldo Press
Țara primei apariții	Statele Unite ale Americii și Canada
Data primei apariții	1986
Număr de pagini	496
ISBN	973-9085-39-3
Ediția în limba română
Traducător	Mihnea Columbeanu
Data apariției	1994
Modifică date / text

Inima cometei (1986) (în engleză Heart of the Comet) este un roman science fiction scris de David Brin și Gregory Benford, care relatează povestea unei călătorii către cometa Halley. Publicarea cărții a coincis cu apropierea cometei de Pământ în 1986.

Considerații generale

Un exemplu de hard science fiction, narațiunea se dorește plauzibilă din punct de vedere științific. Sunt prezentate probleme sociale și politice care privesc rasismul și diaspora, precum și argumente sociale referitoare la probleme de genul ingineriei genetice și clonării, sau explorarea unor subiecte filozofice cum sunt nemurirea și transumanismul.

Deși romanul e scris la persoana a treia, perspectiva alternează între trei personaje principale, "spațialul" Carl Osborn, programatorul de computere Virginia Herbert și doctorul și geneticianul Saul Lintz.

Intriga

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Cartea relatează povestea unei expediții începute în anul 2061, a cărei misiune este interceptarea cometei Halley pentru exploatarea resurselor ei. Descoperirea vieții pe cometă și lupta ulterioară pentru supraviețuire în fața formelor de viață indigene și a bolilor și infecțiilor cauzate de acestea duc la destrămarea echipajului și la apariția facțiunilor bazate pe convingeri politice, naționalitate și diferențe genetice între oamenii îmbunătățiți genetic (percelli) și cei nemodificați (orto). Pe lângă aceste lupte intestine, misiunea este respinsă ulterior de Pământ din teama contaminării cu forme de viață de pe cometă, intenționându-se chiar distrugerea obiectului cosmic și a celor care îl locuiesc.

În cele din urmă, membrii misiunii acceptă faptul că nu vor mai putea reveni vreodată pe Pământ și creează o nouă biosferă în inima cometei, sau, în unele cazuri, evoluează la nivelul unor organisme simbiote cu formele de viață de pe Halley.

În afara acestui fir narativ, există o serie de intrigi secundare, printre care triunghiul amoros dintre cele trei personaje principale, căutarea nemuririi de către Saul prin intermediul auto-clonării și dezvoltarea de către Virginia a computerului stohastic bio-organic JonVon, în care Saul ajunge să își transfere conștiința înaintea morții cerebrale care survine unui accident.

Similarități cu alte opere

Ideea călătoriei pe o cometă a mai fost tratată, cu mai bine de un secol înainte, de către autorul francez Jules Verne, în romanul Hector Servadac. Dacă acel roman se dorea mai mult o "călătorie extraordinară" în sistemul solar despre care se știau destul de puține la acea dată, în cartea de față accentul este pus pe extrapolarea cunoștințelor științifice existente la data scrierii ei.

Descrierea multora dintre interacțiunile cu JonVon, precum și transferul final al conștiinței prezintă similarități cu descrierea matricii din romanul lui William Gibson Neuromantul.

Personaje

Premii și nominalizări

În anul 1987, romanul a fost nominalizat la premiul Locus^[3].

Note

Legături externe

• Istoria publicării romanului Inima cometei pe ISFDB