Józef Bilczewski

Józef Bilczewski
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Wilamowice, Voievodatul Silezia, Polonia Modificați la Wikidata
Decedat (62 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Lwów, Lwów Voivodeship⁠(d), Polonia Modificați la Wikidata
ÎnmormântatIanivskîi țvîntar[*][[Ianivskîi țvîntar (cemetery in Lviv, Ukraine)|​]] ()[2]
Latînskîi katedralnîi sobor[*][[Latînskîi katedralnîi sobor (cathedral in Lviv, in western Ukraine)|​]] ()[3] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiAnemia pernicioasă Modificați la Wikidata
Cetățenie Polonia
 Cisleithania Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică[4] Modificați la Wikidata
Ocupațiepreot catolic[*]​
cadru didactic universitar[*]​
politician
episcop catolic[*]​ Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiCracovia[5]
Liov[5] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba poloneză[6]
limba germană[6] Modificați la Wikidata
Funcția episcopală
SediulLiov
TitlulArhiepiscop de Liov
Perioada1900 - 1923
PredecesorSeweryn Morawski
SuccesorBolesław Twardowski
Cariera religioasă
Hirotonire episcopală20 ianuarie 1901
Episcop consacratorJan Puzyna de Kosielsko
PremiiOrdinul Polonia Restituta în grad de mare cruce[*]​
Ordinul Coroana de Fier în grad de cavaler clasa I[*]​
Cross of Valour (1920)[*][[Cross of Valour (1920) (Polish military award version 1920 was existed in Second Polish Republic)|​]]
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Statuia lui Józef Bilczewski în Catedrala romano-catolică din Liov

Józef Bilczewski (în ucraineană Йосип Більчевський) (n. 26 aprilie 1860, Wilamowice, Galiția; d. 20 martie 1923, Liov) a fost un arhiepiscop și mitropolit romano-catolic de Liov (1900-1923), venerat ca sfânt în Biserica Catolică.

Biografie

Józef Bilczewski s-a născut la Wilamowice, Comitatul Bielsko, parte a Galiției stăpânită de Austro-Ungaria, astăzi în Polonia. Era cel mai mare dintre cei nouă copii ai unei familii de țărani polonezi. După absolvirea în 1880 a studiilor la Gimnaziul local din Wadowice[7] și obținerea bacalaureatului, s-a înscris la Seminariul Teologic din apropierea Cracoviei. A fost hirotonit ca preot în Cracovia, la 6 iulie 1884, de către Albin Dunajewski, episcopul de Cracovia.

De la începutul activității preoțești, el și-a continuat studiile teologice, rămânând aproape de enoriașii săi. În 1886 a obținut titlul științific de doctor în teologie la Universitatea din Viena, specializându-se în teologie dogmatică și arheologie creștină. După studii la Paris și la Colegiul Pontifical Polonez de la Roma a devenit în 1890 doctor habilitat la Universitatea Jagielonă din Cracovia.

În anul 1890 Józef Bilczewski a devenit profesor de dogmatică la Universitatea din Liov, devenind apoi decan al Facultății de Teologie (1896-1900) și rector al Universității (în 1900). A scris mai multe lucrări de arheologie și de istorie a Bisericii. El a fost desemnat la 30 octombrie 1900 de împăratul Franz Joseph I ca arhiepiscop de Liov, fiind confirmat de papa Leon al XIII-lea la 17 decembrie 1900. A fost consacrat ca episcop la 20 ianuarie 1901 de către Jan Puzyna de Kosielsko, episcopul Cracoviei, asistat de Andrei Șeptițchi, arhiepiscop și mitropolit greco-catolic de Liov, și Józef Sebastian Pelczar, episcop de Przemyśl.

El i-a consacrat ca episcopi pe Wladyslaw Bandurski (30 decembrie 1906, episcop auxiliar de Liov) și pe Bolesław Twardowski (12 ianuarie 1919, episcop auxiliar de Liov) și a participat la consacrarea episcopilor Leon Wałęga (12 mai 1901, episcop de Tarnów) și Hryhory Khomyshyn (19 iunie 1904, episcop greco-catolic ucrainean de Stanisławów).

În calitate de arhiepiscop, Bilczewski a înființat ziare și a sprijinit mișcările de protecție socială ale muncitorilor. El a inițiat construirea a peste 330 de biserici noi pe teritoriul Arhidiecezei, inclusiv a monumentalei Biserici Sf. Elisabeta din Liov. A organizat, de asemenea, cursuri pentru preoții care doreau să desfășoare acțiuni sociale în rândul săracilor și a finanțat mai multe societăți catolice. Sprijinul acordat studenților, precum și în construirea de școli, i-au creat o mare popularitate în eparhia lui, nu numai printre catolici, dar și în rândul credincioșilor altor confesiuni.

În timpul evenimentelor din anii Primului Război Mondial, Bilczewski s-a implicat pentru apărarea populației (polonezi, ucraineni și evrei) din teritoriul păstorit de el, sprijinind constituirea de comitete de ajutorare a muncitorilor din Galiția grav afectați de război și de penuria de alimente. În timpul războiului polono-ucrainean din 1918 și a Asediului Liovului, el a fost responsabil cu organizarea de transporturi de alimente pentru orașul asediat. S-a implicat și în cursul conflictelor civile de la începutul anilor 1920 între ucraineni, polonezi și unitățile Armatei Roșii. În acele conflicte și-au pierdut viața peste 100 de preoți catolici din Arhidieceza de Liov. Riscându-și propria viață, arhiepiscopul Bilczewski a împiedicat existența altor victime în rândul clerului catolic.

Sănătatea lui era deja precară, iar toate eforturile pentru a împăca taberele aflate în conflict l-au slăbit și mai mult. A murit 20 martie 1923 și a fost îngropat în cimitirul Yaniv din Liov, potrivit ultimei sale dorințe.

El a fost beatificat la 26 iunie 2001 de papa Ioan Paul al II-lea, cu prilejul călătoriei sale în Ucraina. La 23 octombrie 2005 a fost canonizat la Roma de papa Benedict al XVI-lea.

Note

  1. ^ a b Josef Bilczewski, Ökumenisches Heiligenlexikon 
  2. ^ (PDF) http://ena.lp.edu.ua:8080/bitstream/ntb/14810/1/15_pohovannya.pdf  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ https://city-adm.lviv.ua/news/culture/11923-sogodni-u-lvovi-perepohovajut-ostanki-tila-arkhijepiskopa-josifa-bilchevskogo  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ Catholic-Hierarchy.org, accesat în  
  5. ^ a b „Józef Bilczewski”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ a b CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  7. ^ orașul natal al Papei Ioan Paul al II-lea

Bibliografie

  • Pr. Stanisław Szurek (). Polski Słownik Biograficzny. Cracovia: Polska Akademia Umiejętności – Skład Główny w Księgarniach Gebethnera i Wolffa. pp. 94–95.  Parametru necunoscut |tytuł tomu= ignorat (ajutor); Parametru necunoscut |rozdział= ignorat (ajutor); Parametru necunoscut |tom= ignorat (ajutor) Reprint: Zakład Narodowy im. Ossolińskich, Cracovia 1989, ISBN 8304032910

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Józef Bilczewski
  • en Profilul lui Józef Bilczewski pe catholic-hierarchy.org
  • en Biografia sa pe „vatican.va”
  • pl Ausführliche Biografie
  • Biografia sa pe situl Bisericii Catolice din Ucraina Arhivat în , la Wayback Machine.
Control de autoritate


v • d • m
Episcopi romano-catolici de Liov
Episcopi diecezani
Tomasz ze Lwowa (1358–?) • Konrad (secolul al XIV-lea) • Jerzy Eberhardi (1390–?) • Herman Wytkind (1401–?) • Jan Rzeszowski (1414–1436) • Jan Odrowąż (1437–1450) • Grzegorz z Sanoka (1451–1477) • Jan Długosz (1480) • Jan Strzelecki (Wątróbka) (1481–1493) • Andrzej Boryszewski (1493–1503) • Bernard Wilczek (1505–1540) • Piotr Starzechowski (1540–1554) • Feliks Ligęza (1555–1560) • Paweł Tarło (1561–1565) • Stanisław Słomowski (1565–1575) • Jan Sienieński (1576–1582) • Jan Dymitr Solikowski (1583–1603) • Jan Zamoyski (1604–1614) • Jan Andrzej Próchnicki (1614–1633) • Stanisław Grochowski (1633–1645) • Mikołaj Krosnowski (1645–1653) • Jan Tarnowski (1654–1669) • Wojciech Koryciński (1670–1677) • Konstanty Lipski (1681–1698) • Konstanty Józef Zieliński (1700–1709) • Mikołaj Popławski (1710–1711) • Jan Skarbek (1713–1733) • Mikołaj Gerard Wyżycki (1737–1757) • Mikołaj Dembowski (1757) • Władysław Aleksander Łubieński (1758–1759) • Wacław Hieronim Sierakowski (1760–1780) • Ferdynand Onufry Kicki (1780–1797) • Kajetan Ignacy Kicki (1797–1812) • Andrzej Alojzy Ankwicz (1815–1833) • Franz Xavier Luschin (1834–1835) • Franciszek de Paula Pisztek (1835–1846) • Wacław Wilhelm Wacławiczek (1847–1848) • Łukasz Baraniecki (1849–1858) • Franciszek Ksawery Wierzchleyski (1860–1884) • Seweryn Morawski (1885–1900) • Józef Bilczewski (1900–1923) • Bolesław Twardowski (1923–1945) • Eugeniusz Baziak (1945–1962) • Michał Orliński (administrator apostolic) (1962–1964) • Jan Nowicki (administrator apostolic) (1964–1973) • Marian Rechowicz (administrator apostolic) (1973–1983) • Stanisław Cały (administrator apostolic) (1983–1984) • Marian Jaworski (până în 1991 administrator apostolic) (1984–2008) • Mieczysław Mokrzycki (din 2008)
Episcopi coadjutori
Andrzej Boryszewski (1488–1493) • Ferdynand Onufry Kicki (1778–1780) • Eugeniusz Baziak (1944–1945) • Mieczysław Mokrzycki (2007–2008)
Episcopi auxiliari
Tomasz Pirawski (1617–1625) • Łukasz Kaliński (1626–1633) • Zachariasz Nowoszycki (1634–1640) • Andrzej Śrzedrzyński (1641–1656) • Stefan Kazimierz Charbicki (1657–1662) • Jerzy Giedrzyński (1663–1690) • Jan Skarbek (1696–1713) • Stefan Bogusław Rupniewski (1713–1716) • Jan Feliks Szaniawski (1717–1725) • Hieronim Jełowicki (1725–1732) • Samuel Głowiński (1733–1776) • Kryspin Cieszkowski (1772–1792) • Ferdynand Onufry Kicki (1777–1778) • Kajetan Ignacy Kicki (1783–1797) • Seweryn Morawski (1881–1885) • Jan Puzyna (1886–1895) • Joseph Weber (1895–1906) • Władysław Bandurski (1906–1932) • Bolesław Twardowski (1918–1923) • Franciszek Lisowski (1928–1933) • Eugeniusz Baziak (1933–1944) • Marcjan Trofimiak (1991–1998) • Władysław Kiernicki (1991–1995) • Stanisław Padewski (1998–2002) • Marian Buczek (2002–2007) • Leon Mały (din 2002)