Județul Odorhei (interbelic)

Județul Odorhei
stemă amplasare
Provincie:	Transilvania
Reședința:	Odorhei
Populație:  •Total 1930:	Locul 130.282 loc.
Suprafață:  •Total:	Locul 2.977 km²
Perioadă de existență:	'
Subdiviziuni:	(inițial) patru plăși (ulterior) cinci plăși
Modifică text

Județul Odorhei a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Transilvania. Reședința județului era orașul Odorhei.

Întindere

Județul se afla în partea centrală a României Mari, în estul regiunii Transilvania. În prezent teritoriul lui cuprinde mare parte din actualul județ Harghita, dar și zone din județele Covasna și Mureș. Se învecina la vest și sud-vest cu județele Târnava Mică și Târnava Mare, la nord cu județul Mureș, la est cu județul Ciuc, iar la sud cu județul Trei Scaune. Județul a fost desființat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950.

Organizare

Teritoriul județului era împărțit inițial în patru plăși:^[1]

1. Plasa Cristur,
2. Plasa Ocland,
3. Plasa Odorhei și
4. Plasa Praid.

Ulterior, teritoriul județului a fost reorganizat, astfel încât au mai rămas doar plășile Ocland, Odorhei, Praid. Plasa Cristur a fost eliminată. Aceasta este noua organizare a județului după eliminarea plășii Cristur. În total, județul era format din 5 plăși.

1. Plasa Sângeorgiu de Pădure
2. Plasa Ion Gheorghe Duca
3. Plasa Ocland
6. Plasa Odorhei
7. Plasa Praid

Populație

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 130.282 locuitori, dintre care 91,6% maghiari, 4,9% români, 2,0% romi, 1,0% evrei, 0,4% germani ș.a.^[2] Din punct de vedere confesional, populația era alcătuită din 37,4% reformați, 34,6% romano-catolici, 20,6% unitarieni, 3,7% ortodocși, 1,1% mozaici, 1,1% greco-catolici ș.a.^[3]

Mediul urban

În anul 1930 populația urbană a județului era de 8.518 locuitori, dintre care 81,3% maghiari, 11,3% români, 3,3% evrei, 2,0% germani, 1,4% romi ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 51,3% romano-catolici, 25,9% reformați, 8,0% ortodocși, 5,3% unitarieni, 3,7% mozaici, 3,3% greco-catolici, 1,9% lutherani ș.a.

Materiale documentare

• 
  Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
• 
  Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
• 
  Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
• 
  Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
• 
  Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
• 
  Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
• 
  Populația județului în anul 1930, după religie
• 
  Populația județului în anul 1930, după religie
• 
  Populația județului în anul 1930, după religie

Referințe

Legături externe

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Județul Odorhei (interbelic)

• Portretul României Interbelice - Județul Odorhei

v • d • m Județele interbelice ale Regatului României Banat Caraș • Severin • Timiș-Torontal • Caraș-Severin Basarabia Bălți • Cahul • Cetatea Albă • Hotin • Ismail • Lăpușna • Orhei • Soroca • Tighina Bucovina Câmpulung • Cernăuți • Rădăuți • Storojineț • Suceava • Zastavna Crișana- Maramureș Arad • Bihor • Maramureș • Satu Mare Dobrogea Caliacra • Constanța • Durostor • Tulcea Moldova Bacău • Baia • Botoșani • Covurlui • Dorohoi • Fălciu • Iași • Neamț • Putna • Roman • Tecuci • Tutova • Vaslui Muntenia Argeș • Brăila • Buzău • Dâmbovița • Ialomița • Ilfov • Muscel • Olt • Prahova • Râmnicu Sărat • Teleorman • Vlașca Oltenia Dolj • Gorj • Mehedinți • Romanați • Vâlcea Transilvania Alba • Brașov • Ciuc • Cluj • Făgăraș • Hunedoara • Mureș • Năsăud • Odorhei • Sălaj • Sibiu • Someș • Târnava Mare • Târnava Mică • Trei Scaune • Turda

v • d • m România interbelică — Români — Limba română —  • Apărare • Capitala • Conducători • Constituție • Cultură • Demografie • Drapel •  • Economie • Educație • Istorie • Legi • Orașe • Politică • Stemă • Subdiviziuni • Turism  •  • Cioturi • Formate • Imagini • Portal  •