Louise a Țărilor de Jos

Louise a Țărilor de Jos
Regină a Suediei și Norvegiei
Date personale
Nume la naștereWilhelmina Frederika Alexandrine Anna Louisa
Născută5 august 1828(1828-08-05)
Haga, Olanda
Decedată (42 de ani)
Stockholm, Suedia
ÎnmormântatăBiserica Riddarholmen, Stockholm
Cauza decesuluipneumonie Modificați la Wikidata
PărințiPrințul Frederick al Olandei
Prințesa Louise a Prusiei
Frați și suroriMarie van Oranje-Nassau[*][[Marie van Oranje-Nassau (daughter of Prince Frederick of the Netherlands)|​]][1]
Willem der Nederlanden[*][[Willem der Nederlanden ((1833–1834))|​]]
Frederik van Oranje-Nassau[*][[Frederik van Oranje-Nassau ((1836-1846))|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuCarol al XV-lea al Suediei
CopiiLovisa, regină a Danemarcei
Prințul Carl Oscar, Duce de Södermanland
Cetățenie Regatul Țărilor de Jos Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Reformată Neerlandeză[*] Modificați la Wikidata
Ocupațieconsoartă[*]
traducătoare Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
TitluriPrinses der Nederlanden[*][[Prinses der Nederlanden (Royal title held by daughters of the Dutch Monarch)|​]]
crown princess[*][[crown princess (heir to the throne or wife of the heir to the throne)|​]] ()
prințesă ()
Familie nobiliarăCasa de Orange-Nassau (prin naștere)
Casa de Bernadotte (prin căsătorie)
Domnie
Domnie8 iulie 1859 – 30 martie 1871
Semnătură
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Louise a Țărilor de Jos (5 august 1828 – 30 martie 1871) a fost regină a Suediei și a Norvegiei, ca soție a regelui Carol al XV-lea al Suediei și Norvegiei.

Naștere

Prințesa Louise s-a născut la 5 august 1828 la Haga. Tatăl ei a fost Prințul Frederick al Olandei, al doilea fiu al regelui Willem I al Țărilor de Jos și al reginei Wilhelmina a Prusiei. Mama ei a fost Prințesa Louise a Prusiei, al optulea copil al regelui Frederic Wilhelm al III-lea al Prusiei și al reginei Louise de Mecklenburg-Strelitz.

Prințesă Moștenitoare

Prințesa Louise s-a căsătorit la Stockholm cu Prințul Moștenitor Carol al Suediei și Norvegiei, fiul cel mare al regelui Oscar I al Suediei și Norvegiei și a reginei Josephine de Leuchtenbergla 19 iunie 1850 .

Căsătoria a fost aranjată pentru a oferi noii Case Bernadotte moștenitori și pentru zestrea enorma la care se așteptau; deși în realitate, zestrea a fost foarte mică. Au avut un mariaj nefericit deoarece Prințul Moștenitor a găsit-o pe Louise neatractivă și i-a fost necredincios deși ea era îndrăgostită de el. În prima perioadă a căsătoriei lor (1852–60), soțul ei a avut o relație cu doamna de onoare Josephine Sparre. Printre multele amante ale lui Carol s-au numărat actrițele Hanna Styrell (1860–69) și Elise Hwasser (1858), ultima fiind cea mai celebră actriță suedeză a epocii. Din 1869, el a avut o relație cu Wilhelmine Schröder, care era interesată de spiritism și cu care discuta probleme existențiale.

Regină

Regina Louise, 1861

A devenit regină a Suediei după decesul socrului ei la 8 iulie 1859.

A fost încoronată atât în Suedia cât și în Norvegia; Norvegia a refuzat să încoroneze două regine anterioare deoarece erau romano-catolice iar Louise a devenit prima regină de după Evul Mediu care a fost încoronată în Norvegia. A fost foarte populară în timpul vizitei ei în Norvegia.

Louise nu a fost o prințesă moștenitoare de succes și nici o regină de succes, având o personalitate timidă și liniștită, complet opusă celei a regelui. S-a spus că nu avea abilitatea de a conversa. Nu era interesată de politică în contrast cu reginele consoarte anterioare. Louise s-a ocupat de operele de caritate, a fondat câteva instituții cum ar fi Kronprinsessan Lovisas vårdanstalt för sjuka barn (Organizația de sprijin a copiilor Prințesa Moștenitoare Louise), Drottning Lovisas understödsförening (Organizația de sprijin regina Louise) și Dronning Lovisas asylum (Azilul regina Louise) în Norvegia, a tradus lucrări religioase și a sprijinit financiar activitatea de caritate.

Și-a petrecut întreaga viață ocupându-se de activitățile casnice și de finanțele familiei încercând să facă pe placul soțului. Relația ei cu regele nu s-a îmbunătățit în timp; Carol o trata cu o bunătate condescendentă și în cea mai mare parte a timpului o neglija. În cele din urmă, sănătatea ei s-a deteriorat. În 1854, singurul ei fiu a murit; nașterea a făcut-o infertilă, iar ea i-a oferit divorțul soțului ei însă acesta a refuzat.

Regina nu era interesată de îndatoririle ceremoniale și prefera viața liniștită de familie deși era interesată de modă și adesea se îmbrăca elegant. Adesea evita îndatoririle ceremoniale spunând că e bolnavă și ocazional era forțată de rege să participe; lui nu-i plăcea să se afișeze la ocaziile formale fără ea. În 1866 regele a forțat-o să deschidă expoziția de la Stockholm în locul lui. Carol era foarte atașat de fiica lor, în timp ce Louise era îngrijorată de comportamentul "ca un fiu" al fiicei lor.

Împreună cu fiica ei a luat lecții de înot de la Nancy Edberg, pioneră înotătoare. Inițial înotul nu a fost considerat potrivit pentru femei însă după ce regina și prințesa Lovisa au susținut acest sport, înotul a devenit la modă.[2] Louise a angajat-o pe prima femeie dentist din Suedia, Rosalie Fougelberg, ca dentistul ei perosnal în 1867.

În 1870, ea și-a vizitat în Olanda mama, care va muri câteva luni mai târziu. La întoarcere și-a găsit soțul bolnav și l-a îngrijit. Îi plăcea să facă plimbări cu trăsura și în una dintre aceste plimbări s-a îmbolnăvit de pneumonie. Regina Louise a murit la 30 martie 1871 la Stockholm, la vârsta de 42 de ani. Soțul și mama lui nu au putut participa la funeralii pentru că erau bolnavi. Tatăl ei, Prințul Frederic al Țărilor de Jos, i-a supraviețuit zece ani.

Copii

Louisa și Carol au avut doi copii:

  1. Prințesa Lovisa a Suediei (31 octombrie 1851 – 20 martie 1926), mai târziu regină a Danemarcei
  2. Prințul Carl Oscar, Duce de Södermanland (14 decembrie 1852 – 13 martie 1854), a murit în copilărie

Note

  1. ^ Lovisa (în suedeză), Svenskt biografiskt lexikon 
  2. ^ Idun (1890): Nr 15 (121)

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Louise a Olandei
  • Royal House of the Netherlands and Grand-Ducal House of Luxembourg[nefuncțională]
  • Royal House of Sweden and Royal House of Norway Arhivat în , la Wayback Machine.

Succesiune

Louise a Țărilor de Jos
Naștere: 5 august 1828 Deces: 30 martie 1871
Regalitatea suedeză
Predecesor:
Josephine de Leuchtenberg
Regină a Suediei
1859–1871
Succesor:
Sofia de Nassau


v  d  m
Consorți regali norvegieni
Sonja Haraldsen (1991–prezent)
Maud de Wales (1905–1938)  •
Sofia de Nassau2 (1872–1905)  • Louise a Olandei2 (1859–1871)  • Josephine de Leuchtenberg2 (1844–1859)  • Désirée Clary2 (1818–1844)  • Hedwig Elizabeth Charlotte de Holstein-Gottorp2 (1814–1818)  • Maria Sofia de Hesse1 (1808–1839)  • Caroline Matilda de Wales1 (1766–1775)  • Juliana Maria de Brunswick-Wolfenbüttel1 (1752–1766)  • Louise a Marii Britanii1 (1746–1751)  • Sofia Magdalena de Brandenburg-Kulmbach1 (1730–1746)  • Anne Sophie Reventlow1 (1721–1730)  • Louise de Mecklenburg-Güstrow1 (1699–1721)  • Charlotte Amalie de Hesse-Kassel1 (1670–1699)  • Sophie Amalie de Brunswick-Lüneburg (1648–1670)  • Anne Catherine de Brandenburg1 (1597–1612)  • Sophie de Mecklenburg-Güstrow1 (1572–1588)  • Dorothea de Saxa-Lauenburg1 (1534–1559)  • Sophie de Pomerania12 (1523–1533)  • Isabela de Austria12 (1515–1523)  • Cristina de Saxonia12 (1481–1513)  • Dorothea de Brandenburg12 (1450–1481)  • Catherine de Bjurum2 (1449–1450)  • Dorothea de Brandenburg12 (1445–1448)  • Philippa a Angliei12 (1406–1430)  • Margareta I a Danemarcei2 (1363–1380)  • Blanche de Namur2 (1335–1343)  • Euphemia de Rügen (1299–1312)  • Isabel Bruce (1293–1299)  • Margareta a Scoției (1281–1283)  • Ingeborg a Danemarcei (1263–1280)  • Rikissa Birgersdotter (1251–1257)  • Margrét Skúladóttir (1225–1263)  • Cristina a Norvegiei (1209–1213)  • Margareta a Suediei (1189–1202)  • Estrid Bjørnsdotter (1170–1176)  • Ragna Nikolasdatter (114?–1157)  • Ingrid a Suediei (1134–1136)  • Christine a Danemarcei (1132–1133)  • Malmfred de Kiev1 (1116–1130)  • Blathmin Ní Briain (1103)  • Ingebjørg Guttormsdatter (1103–1123)  • Margaret Fredkulla1 (1101–1103)  • Ingerid a Danemarcei (1067–1093)  • Elisiv de Kiev (1045–1066)  • Emma a Normandiei1 (1028–1035)  • Astrid a Suediei (1019–1035)  • Sigrid a Danemarcei12 (1000–1014)  • Tyra a Danemarcei (998–1000) Gunhild de Wenden1  • Tove a Danemarcei1 (970–986)  • Gunnhild a Norvegiei (931–934)  • Gyda Eiriksdottir (872–930)

1 = de asemenea regină a Danemarcei
2 = de asemenea regină a Suediei
v  d  m
Consorți regali suedezi
Silvia Renate Sommerlath (1976–prezent)
Louise Mountbatten (1950–1965)  •
Victoria de Baden (1907–1930)  • Sofia de Nassau1 (1872–1907)  • Louise a Olandei1 (1859–1871)  • Josephine de Leuchtenberg1 (1844–1859)  • Désirée Clary1 (1818–1844)  • Hedwig Elizabeth Charlotte de Holstein-Gottorp1 (1809–1818)  • Frederica de Baden (1797–1809)  • Sophia Magdalena a Danemarcei (1771–1792)  • Louisa Ulrika a Prusiei (1751–1771)  • Ulrica Eleonora (1720–1741)  • Frederick de Hesse-Kassel (1718/1719–1720)  • Ulrica Eleonora a Danemarcei (1680–1693)  • Hedvig Eleonora de Holstein-Gottorp (1654–1660)  • Maria Eleonora de Brandenburg (1620–1632)  • Christina de Holstein-Gottorp (1599/1604–1611)  • Ana de Austria (1592–1598)  • Gunilla Bielke (1585–1592)  • Catherine Jagellon (1568–1583)  • Karin Månsdotter (1567–1568)  • Ecaterina Stenbock (1552–1560)  • Margareta Leijonhufvud (1536–1551)  • Caterina de Saxa-Lauenburg (1531–1533)  • Isabela de Austria12 (1520–1521)  • Christina Gyllenstierna (1512–1520)  • Mette Dyre (1504–1512)  • Ingeborg Tott (1501–1503)  • Cristina de Saxonia12 (1497–1501)  • Ingeborg Tott (1470–1497)  • Christina Abrahamsdotter (1470)  • Elin Gustavsdotter (Sture) (1466–1467)  • Dorothea de Brandenburg12 (1457–1464)  • Catherine Karlsdotter (1448–1450)  • Merete Lydekedatter (1448)  • Karin Karlsdotter (1448)  • Dorothea de Brandenburg12 (1445–1448)  • Philippa a Angliei12 (1406–1430)  • Richardis de Schwerin (1365–1377)  • Margareta Valdemarsdotter1 (1363–1364)  • Beatrice de Bavaria (1356–1359)  • Blanche de Namur (1335–1363)  • Märta Eriksdotter (1298–1318)  • Hedwig de Holstein (1276–1290)  • Sophia Eriksdotter (1260–1275)  • Catherine Sunadotter (1243/1244–1250)  • Helena Pedersdatter Strange (1229–1234)  • Richeza a Danemarcei (1210–1216)  • Ingegerd Birgersdotter (1200–1208)  • Benedicta Ebbesdotter (1196–1199/1200)  • Cecilia Johansdotter (1167–1190)  • Christina Stigsdatter (1163/1164–1167)  • Brigida Haraldsdotter (1160–1161)  • Christina Björnsdatter (1156–1160)  • Richeza a Poloniei (1148–1156)  • Ulvhild Håkansdotter2 (1134–1148)  • Richeza a Poloniei (1127–1130)  • Ulvhild Håkansdotter2 (1117–1125)  • Ragnhild Halstensdotter (1105–1117)  • Ingegerd a Norvegiei2 (1105–1118)  • Helena a Suediei (1088–1105)  • Blotstulka (1084–1087)  • Helena a Suediei (1079–1084)  • Gyla (1066–1067 & 1075–1079)  • Astrid Njalsdotter (1050–1060)  • Gunnhildr Sveinsdóttir2 (1022–1050)  • Estrid a Suediei (1000–1022)  • Aud Haakonsdottir of Lade (990–995)  • Świętosława a Poloniei12 (sf. secolului X)

1 = de asemenea regină a Norvegiei
2 = de asemenea regină a Danemarcei
Control de autoritate