Mandeeni

Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.

Trebuie pus(ă) în formatul standard. Marcat din iulie 2010.
Are bibliografia incompletă sau inexistentă. Marcat din iulie 2010.

Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor.

Istoria gnosticismului
Gnosticism
Acest articol este parte a unei serii despre Gnosticism
Gnosticismul timpuriu
Gnosticismul siriano-egiptean
Gnosticismul în perioada modernă
Proto-Gnostici
Philon
Simon Magul
Cerinthus
Valentinus
Basilides
Texte gnostice
Evanghelii gnostice
Biblioteca Nag Hammadi
Codex Tchacos
Codex Askew
Codex Bruce
Gnosticismul și Noul Testament
Articole conexe
Gnosis
Neoplatonism și Gnosticism
Mandaeism
Maniheism
Biserica bosniacă
Creștinism ezoteric
Teosofie
Jnana
Ogdoad
Arhonte
Prințul întunericului
Portal Gnosticism v • d • m

Denumirea de mandeean derivă din termenul aramaic manda care înseamnă „cunoaștere”, prin urmare, mandeenii sunt „oamenii conștiinței”, ai gnozei.^[1]

Mandeenismul este o religie gnostică.

Învățătura Mandeenilor și locația.

Existența râului de la început;
Dumnezeu a făcut și binele și răul;
Satana, este stăpânul întunericului;
Cele două împărații, a binelui și râului nu au margini, sunt infinite;
Nu recunoșteau decât Noul Testament;
Erau celibatari convinși;
Consumau doar fructe și legume, hrana inițială a omului;
Erau grupați în principal din două grupuri, membrii obișnuiți și membrii de elită;
Erau de acord cu sfârșitul apocaliptic al pământului și cu pedeapsa cu focul veșnic;
Conducătorul lor Manes declara că el este Mângâietorul;

Note

^ Cartea lui Ioan Botezatorul: o nouă apariție la Editura Herald

Lectură suplimentară

Constantin Daniel, Scripta aramaica, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980, reeditare Editura Herald, 2008 (Capitolul „Enigmaticii mandeeni: ultimii gnostici și literatura lor aramaică”)