Meandrul de la Pererîta

Meandrul de la Pererîta
Categoria III IUCN (Monument al naturii)
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
PozițiaRaionul Briceni
Republica Moldova
Coordonate48°11′10″N 26°53′50″E ({{PAGENAME}}) / 48.186086°N 26.897201°E
Suprafață5 ha  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Meandrul de la Pererîta este un monument al naturii de tip geologic sau paleontologic în raionul Briceni, Republica Moldova. Este amplasat la sud de satul Pererîta, pe malul stâng al râului Prut. Are o suprafață de 5 ha. Obiectul este administrat de Primăria satului Pererîta.[1]

Descriere

Meandrul reprezintă o sinuozitate a cursului de apă a râului Prut spre sud cu revenirea spre est, fiind format astfel un lob îngust. În acest loc, pe malul stâng (al Republicii Moldova), au fost identificate depozite cretacice (cenomaniene), neogene (badeniene și volhiniene) și cuaternare.[2] Formațiunile cenomaniene, cu grosimea de 22 m, au fost cercetate de geologul Theodor Văscăuțeanu, care a identificat resturi scheletice de arici-de-mare (Holaster laevis Ag.).[3] Argilele și calcarele badeniene conțin resturi de alge (Picten elegans, Litotamnium sp.) și foraminifere (Polystomella indigena). Prundișul și argilele loessoide ale terasei pleistocene conțin oase de mamut (Mammuthus primigenius Blum.) și cabalină (Equus caballus fossilis L.), tot aici au fost descoperite unelte de silex datând din paleoliticul superior.[2]

Statut de protecție

Obiectivul a fost luat sub protecția statului prin Hotărîrea Sovietului de Miniștri al RSSM din 8 ianuarie 1975 nr. 5, iar statutul de protecție a fost reconfirmat de Legea nr. 1538 din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat. Deținătorul funciar al monumentului natural este Primăria satului Pererîta.[2]

Meandrul prezintă interes din punct de vedere paleontologic, datorită secvenței stratigrafice în ordine cronologică a depozitelor. Zona prezintă și importanță turistică datorită unicității peisajului.[2]

Conform situației din anul 2016, aria naturală nu este amenajată pentru odihna populației. Panoul informativ care atestă statutul de protecție este amplasat într-un loc retras, astfel încât poate fi omis de vizitatori.[2]

Galerie de imagini

Note

  1. ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Accesat în . 
  2. ^ a b c d e Postolache et al. 2016, p. 22.
  3. ^ Suhov, I. (). „Zăcăminte de mamifere fosile din Basarabia”. Natura. București (XXIV/6). 

Bibliografie

  • Postolache, Gheorghe; David, Anatolie; Pascari, Viorica; Nicora, Igor (). Ariile protejate din Moldova. Academia de Științe a Moldovei, Institutul de Ecologie și Geografie, Institutul de Zoologie et al. Vol. 1: Monumente ale naturii: geologice, paleontologice, hidrologice, pedologice. Stiința. p. 22. ISBN 978-9975-85-058-2. 

Legături externe


v  d  m
Monumente ale naturii de tip geologic sau paleontologic din Republica Moldova
 
Regiunea de nord
Raionul Briceni
Meandrul de la Pererîta · Peștera Emil Racoviță
Cheile Butești
Raionul Drochia
Raionul Edineț
Raionul Florești
Raionul Glodeni
Raionul Ocnița
Raionul Rîșcani
Raionul Sîngerei
Raionul Soroca
 
Regiunea de centru
Raionul Anenii Noi Vâlceaua „La Humărie”
Raionul Călărași
Raionul Criuleni
Raionul Dubăsari
Raionul Ialoveni
Raionul Nisporeni
Raionul Orhei
Raionul Rezina
Raionul Strășeni
Raionul Șoldănești
Raionul Ungheni
Transnistria
 
Regiunea de sud
Raionul Cahul Aflorimentul de argile etuliene de lângă satul Etulia
Raionul Cantemir
Raionul Căușeni
Raionul Cimișlia
Găgăuzia
Raionul Ștefan Vodă
Raionul Taraclia
Materiale media legate de monumente ale naturii de tip geologic sau paleontologic din Republica Moldova la Wikimedia Commons · Harta monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic la Wikidata