Monoxid de azot

Monoxid de azot
Formula structurală
Formula structurală
Denumiri
Identificare
SMILES
[N]=O[1]  Modificați la Wikidata
Număr CAS10102-43-9
ChEMBLCHEMBL1200689
PubChem CID145068
Informații generale
Formulă chimicăNO
Aspectgaz incolor
Masă molară30,01 g/mol
Proprietăți
Densitate1,25 kg/m3
Starea de agregaregazoasă
Punct de topire−164 °C
Punct de fierbere−152 °C
Solubilitateîn apă (60 mg/l)
Presiune de vapori34,2 de atmosferă fizicăi[2]  Modificați la Wikidata
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Monoxidul de azot este un gaz incolor cu formula chimică NO.

În aer, fiind un radical liber instabil, monoxidul de azot se transformă în dioxid de azot (NO2, o noxă). Folosirea masivă în ultimul secol și ceva a motoarelor cu ardere internă, alături de arderea de combustibili fosili pentru generarea de electricitate, crește contribuția antropică (48 milioane de tone anual) la concentrația atmosferică totală a monoxidului de azot la aproximativ 5% din total.[3].

Natural, monoxidul de azot este produs prin acțiunea bacteriană în sol (responsabilă de emisia atmosferică a 990 milioane de tone anual) și datorită descărcărilor electrice în atmosferă (fulgere).

Concentrația atmosferică a monoxidului de azot este rezultatul unui echilibru dinamic datorat unor serii de reacții în care este implicat oxigenul molecular (O2) și ozonul (O3, din straturile inferioare ale atmosferei) prin care mono- și di-oxidul de azot se transformă reciproc unul în celălalt.

Activitatea chimică a moleculei de monoxid de azot este și mai evidentă decât în aer în soluțiile apoase, timpul de înjumătățire al acestei molecule fiind în sânge (un exemplu de soluție apoasă, unde molecula de monoxid îndeplinește importante funcții fiziologice) de doar câteva secunde.

Proprietăți

Monoxid de azot este mai puțin solubil în apă; în contact cu oxigenul se transformă prin oxidare în bioxid de azot NO2 gaz de culoare brună,care dizolvat în apă dă naștere acidului azotic HNO3. Gazul reacționează cu halogenii, iar în contact cu dioxidul de sulf SO2 va fi redus formându-se protoxidul de azot N2O. Gazul are o acțiune iritantă asupra mucoasei respiratorii, fiind cancerigen, iar toxicitatea gazului se manifestă prin formare methemoglobinei care este incapabilă de a mai realiza schimbul de gaze la nivel pulmonar.

Note

  1. ^ „Monoxid de azot”, nitric oxide (în engleză), PubChem, accesat în  
  2. ^ http://www.cdc.gov/niosh/npg/npgd0448.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ P. Urone în Air Pollution, editat de A. C. Stern, 1976

Legături externe

  • International Chemical Safety Card 1311
  • „Nitric oxide and its role in health and diabetes”. 
  • Microscale Gas Chemistry: Experiments with Nitrogen Oxides
  • Your Brain Boots Up Like a Computer – new insights about the biological role of nitric oxide.
  • Assessing The Potential of Nitric Oxide in the Diabetic Foot
  • New Discoveries About Nitric Oxide Can Provide Drugs For Schizophrenia
  • Nitric Oxide at the Chemical Database
  • „Immediately Dangerous to Life or Health Concentrations (IDLH): Nitric oxide”. National Institute for Occupational Safety and Health. 


v • d • m
Oxizii azotului
N2O • NO • NO2 • N2O3 • N2O4 • N2O5


v • d • m
Oxizi
Valențe variate
Tetroxid de stibiu (Sb2O4) • Oxid de cobalt (II,III) (Co3O4) • Oxid de fier (II,III) (Fe3O4) • Tetroxid de plumb (Pb3O4) • Suboxid de carbon (C3O2) • Oxid de mangan (II,III) (Mn3O4) • Oxid de argint (I,III) (AgO)
Starea de oxidare -1
Starea de oxidare +1
Oxid de cesiu (Cs2O) • Oxid de cupru (I) (Cu2O) • Monoxid de dicarbon (C2O) • Monoxid de diclor (Cl2O) • Oxid de litiu (Li2O) • Oxid de potasiu (K2O) • Oxid de rubidiu (Rb2O) • Oxid de argint (I) (Ag2O) • Oxid de taliu (I) (Tl2O) • Oxid de sodiu (Na2O) • Apă (H2O)
Starea de oxidare +2
Monoxid de aluminiu (AlO) • Oxid de bariu (BaO) • Oxid de beriliu (BeO) • Oxid de cadmiu (CdO) • Oxid de calciu (CaO) • Monoxid de carbon (CO) • Oxid de crom (II) (CrO) • Oxid de cobalt (II) (CoO) • Oxid de cupru (II) (CuO) • Oxid de fier (II) (FeO) • Oxid de plumb (II) (PbO) • Oxid de magneziu (MgO) • Oxid de mercur (II) (HgO) • Oxid de nichel (II) (NiO) • Monoxid de azot (NO) • Oxid de paladiu (II) (PdO) • Oxid de stronțiu (SrO) • Monoxid de sulf (SO) • Oxid de staniu (II) (SnO) • Oxid de titan (II) (TiO) • Oxid de vanadiu (II) (VO) • Oxid de zinc (ZnO)
Starea de oxidare +3
Oxid de aluminiu (Al2O3) • Trioxid de stibiu (Sb2O3) • Trioxid de arsen (As2O3) • Oxid de bismut (Bi2O3) • Trioxid de bor (B2O3) • Oxid de crom (III) (Cr2O3) • Trioxid de azot (N2O3) • Oxid de erbiu (III) (Er2O3) • Oxid de gadoliniu (III) (Gd2O3) • Oxid de galiu (III) (Ga2O3) • Oxid de holmiu (III) (Ho2O3) • Oxid de indiu (III) (In2O3) • Oxid de fier (III) (Fe2O3) • Oxid de lantan (III) (La2O3) • Oxid de lutețiu (III) (Lu2O3) • Oxid de nichel (III) (Ni2O3) • Trioxid de fosfor (P2O3) • Oxid de promețiu (III) (Pm2O3) • Oxid de rodiu (III) (Rh2O3) • Oxid de samariu (III) (Sm2O3) • Oxid de scandiu (III) (Sc2O3) • Oxid de terbiu (III) (Tb2O3) • Oxid de taliu (III)Tl (2O3) • Oxid de tuliu (III) (Tm2O3) • Oxid de titan (III) (Ti2O3) • Oxid de volfram (III) (W2O3) • Oxid de vanadiu (III) (V2O3) • Oxid de yterbiu (Yb2O3) • Oxid de ytriu (Y2O3) • Oxid de praseodim (III) (Pr2O3)
Starea de oxidare +4
Dioxid de carbon (CO2) • Trioxid de carbon (CO3) • Oxid de ceriu (IV) (CeO2) • Dioxid de clor (ClO2) • Oxid de crom (IV) (CrO2) • Tetroxid de azot (N2O4) • Dioxid de germaniu (GeO2) • Oxid de hafniu (IV) (HfO2) • Oxid de plumb (IV) (PbO2) • Oxid de mangan (IV) (MnO2) • Dioxid de azot (NO2) • Dioxid de plutoniu (PuO2) • Oxid de rodiu (IV) (RhO2) • Oxid de ruteniu (IV) (RuO2) • Dioxid de seleniu (SeO2) • Dioxid de siliciu (SiO2) • Dioxid de sulf (SO2) • Dioxid de telur (TeO2) • Dioxid de thoriu (ThO2) • Dioxid de staniu (SnO2) • Dioxid de titan (TiO2) • Oxid de wolfram (IV) (WO2) • Dioxid de uraniu (UO2) • Oxid de vanadiu (IV) (VO2) • Dioxid de zirconiu (ZrO2)
Starea de oxidare +5
• Pentoxid de stibiu (Sb2O5) • Pentoxid de arsen (As2O5) • Pentoxid de diazot (N2O5) • Pentoxid de niobiu (Nb2O5) • Pentoxid de fosfor (P2O5) • Pentoxid de tantal (Ta2O5) • Oxid de vanadiu (V) (V2O5)
Starea de oxidare +6
Trioxid de crom (CrO3) • Trioxid de molibden (MoO3) • Trioxid de reniu (ReO3) • Trioxid de seleniu (SeO3) • Trioxid de sulf (SO3) • Trioxid de telur (TeO3) • Trioxid de wolfram (WO3) • Trioxid de uraniu (UO3) • Trioxid de xenon (XeO3)
Starea de oxidare +7
Heptoxid de diclor (Cl2O7) • Oxid de mangan (VII) (Mn2O7) • Oxid de reniu (VII) (Re2O7) • Oxid de technețiu (VII) (Tc2O7)
Starea de oxidare +8
Tetroxid de osmiu (OsO4) • Tetroxid de ruteniu (RuO4) • Tetroxid de xenon (XeO4) • Tetroxid de iridiu (IrO4) • Tetroxid de hasiu (HsO4)
Altele

Superoxid · Peroxid · Oxocarbon · Suboxidă · Oxianion · Ozonuri ·

Oxizii sunt sortați după stările de oxidare ale elementului
Categorie:Oxizi
Control de autoritate