Papa Victor al III-lea
| Victor al III-lea | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1027[1]  Benevento, Campania, Italia |
| Decedat | (60 de ani)[1][2] abația Monte Cassino(d), Statele Papale |
| Înmormântat | abația Monte Cassino[*] |
| Părinți | Landulf al V-lea de Benevento |
| Religie | Biserica Catolică[3] |
| Ocupație | preot catolic[*] scriitor |
| Locul desfășurării activității | Roma Statele Papale |
| Limbi vorbite | limba latină[4] |
| Activitate | |
| Început de pontificat | 24 mai 1086 |
| Final de pontificat | 16 septembrie 1087 |
| Predecesor | Papa Grigore al VII-lea |
| Succesor | Papa Urban al II-lea |
Modifică date / text  | |
Papa Victor al III-lea (n. 1027, Benevento, Campania, Italia – d. , abația Monte Cassino(d), Statele Papale) a fost un papă al Romei. A fost beatificat (declarat fericit).
Investirea
Nu se știe dacă a fost sau nu desemnat de Grigore al VII-lea printre posibilii săi succesori. Cert este că numele său monahal a fost Desideriu, iar înainte de a deveni papă a fost stareț al mănăstirii Montecassino. A fost propus ca papă de principele Iordan I de Capua, în contextul unor dispute politice. La început Desideriu a refuzat categoric, ajungând chiar să protesteze formal pe lângă susținătorii săi. Fiind constrâns, a ajuns la Roma cu ocazia sărbătorilor pascale din anul 1086, cedând până la urmă la rugămințile cardinalilor. A fost ales la 24 mai 1086 și a adoptat numele de Victor, devenind al treilea papă cu acest nume.
Istoria pontificatului lui Victor al III-lea
Încă de la început desemnarea lui a fost contestata de Roger, fiul lui Robert Guiscard , printr-un complot ce s-a urzit la Roma la patru zile de la numire, ducând la o ciocnire armată între cele doua tabere adverse. Desideriu nu era însă omul care să lupte și fără ezitare a plecat din Roma, pe mare, ajungând la Terracina , unde a renunțat la însemnele pontificale și s-a întors în mănăstire. Între timp la Roma apărea din nou Clement al III-lea și se instala la Lateran. La presiunile lui Giordano, in martie 1087, Desideriu convoacă un Conciliu la Capua, pentru a discuta despre alegerea unui nou papă. Practic Desideriu a fost reales și convins să accepte numai după ce normanzii s-au angajat sa-l scoată din Vatican pe Clement al III-lea, adica la 9 mai 1087, zi în care Victor al III-lea a fost consacrat solemn în Bazilica Sfântul Petru din Roma. Victor al III-lea s-a îmblnăvit însă și la sfârșitul lui iulie se reîntorcea în mănăstirea sa, de unde a convocat la sfârșitul lui august un Conciliu la Benevento unde l-a excomunicat pe Clement al III-lea , aprobând și noi canoane împotriva simoniei. Tot aici a făcut un apel la cetațenii orașelor Pisa, Genova și Amalfi pentru organizarea unei cruciade împotriva sarazinilor care amenințau Italia din sud, aceștia reușind cucerirea câtorva orașe printre care și Mahdia.
Moartea lui Victor al III-lea
Victor își simțea totuși sfârșitul aproape și s-a întor la Montecassino, unde a murit la 16 septembrie 1087. A fost înmormântat la mănăstirea sa, unde a fost venerat ca fericit. A fost beatificat oficial în anul 1887.
Concluzii
Desideriu nu avea caracterul și temperamentul unui pontif de care era nevoie în acele vremuri pentru că se născuse călugăr și voia să rămână astfel.
Note
| Control de autoritate |  |
|---|
| Predecesor: Papa Grigore al VII-lea | Victor al III-lea | Succesor: Papa Urban al II-lea |
