Petra (oraș antic)

Pentru alte sensuri, vedeți Petra (dezambiguizare).
Petra
Patrimoniul Mondial UNESCO
Țara Iordania Modificați la Wikidata
Unitate administrativăGuvernoratul Ma'an, Iordania Modificați la Wikidata
Criterii(i), unic unei tradiții culturale, obiectivul ilustrează un stadiu semnificativ în istoria oamenilor Modificați la Wikidata
Referință326 Modificați la Wikidata
Anul1985 (Sesiunea a 9-a) Modificați la Wikidata
Petra se află în Iordania
Petra
Petra
Petra (Iordania)
Poziția geografică
Coordonate30°19′44″N 35°26′25″E ({{PAGENAME}}) / 30.328888888889°N 35.440277777778°E Modificați la Wikidata
* Lista Patrimonului Mondial
** Regiunile după clasificarea UNESCO
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Petra (în arabă ٱلْبَتْرَاء , romanizat: Al-Batrāʾ ; în greacă veche Πέτρα, "Stânca"), cunoscută inițial locuitorilor săi ca Raqmu sau Raqēmō[3][4], este un fost oraș antic, situat în Iordania. Este unul din cele mai celebre situri arheologice din lume, datorită templelor săpate direct în stâncă, cel mai cunoscut fiind "Trezoreria" (Al Khazneh), în stil grecesc, din perioada elenistică, cu o înălțime de 42 m, unde s-a turnat și partea finală a filmului "Indiana Jones și ultima cruciadă" (1989).

Al Khazneh (fațada)

În antichitate, orașul se numea Rekem și apare menționat în manuscrisele de la Marea Moartă. Se presupune că a fost construit începând cu secolul al VI-lea î.C., de către nabateeni, un popor semitic, și a fost capitala lor până în 106 d.C., când a intrat în componența Imperiului roman, devenind capitala provinciei Arabia Petraea.

Orașul continuă să înflorească în următoarele secole. Și-a revenit după cutremurul de pămȃnt de gradul 8-9 pe scara Richter din anul 363 d.C., precum și după o inundație catastrofală ulterioară.

Resturi de scrieri vechi din secolul al VI-lea descriu orașul ca pe o așezare cu ca. 30.000 locuitori, în stare bună de funcționare.

A fost distrus iremediabil la cutremurul din anul 748, după care nu s-a mai refăcut, populația emigrȃnd în alte zone.

Ruinele sale au devenit o curiozitate în Evul Mediu, fiind vizitate de sultanul Baibars al Egiptului, în secolul al XIII-lea.

Primul european care le-a vizitat și descris a fost exploratorul elvețian Johann Ludwig Burckhardt, în anul 1812.

În 1985, Petra a fost inclusă în lista UNESCO a locurilor din patrimoniul mondial. Este și una din Cele 7 noi minuni ale lumii.[5]

Galerie

  • Siq-ul, cu raze de lumină
    Siq-ul, cu raze de lumină
  • Ad Deir văzut de aproape
    Ad Deir văzut de aproape
  • Obeliscul mormântului
    Obeliscul mormântului
  • Qasr al-Bint
    Qasr al-Bint
  • Poarta lui Hadrian, de asemenea, cunoscută sub numele de Poarta Temenos
    Poarta lui Hadrian, de asemenea, cunoscută sub numele de Poarta Temenos
  • Templul Grădinilor
    Templul Grădinilor
  • Tricliniul colorat
    Tricliniul colorat
  • Mormântul Soldatului roman
    Mormântul Soldatului roman
  • Mormântul urnei
    Mormântul urnei
  • Mormântul Palatului
    Mormântul Palatului
  • Morminte de stâncă
    Morminte de stâncă
  • Traseul Mănăstirii Petra
    Traseul Mănăstirii Petra
  • Strada Fațadelor
    Strada Fațadelor
  • Complexul de piscine și grădini "Petra"
    Complexul de piscine și grădini "Petra"
  • Cămile la Petra
    Cămile la Petra
  • Stânci de lângă Petra. Vedere peste Wadi Arabah
    Stânci de lângă Petra. Vedere peste Wadi Arabah

Note

  1. ^ Browning, Iain (1973, 1982), Petra, Chatto & Windus, London, p. 15, ISBN: 0-7011-2622-1
  2. ^ „Management of Petra”. Petra National Trust. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Stephan G. Schmid and Michel Mouton (). Men on the Rocks: The Formation of Nabataean Petra. ISBN 9783832533137. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Shaddel, Mehdy (). „Studia Onomastica Coranica: AL-Raqīm, Caput Nabataeae*”. Journal of Semitic Studies (în engleză). 62 (2): 303–318. doi:10.1093/jss/fgx022. ISSN 0022-4480. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Kühlenthal, Michael. (). Petra : die Restaurierung der Grabfassaden = The restoration of the rockcut tomb facades. Fischer, Helge., Germany. Bundesministerium für Wirtschaftliche Zusammenarbeit und Entwicklung. München: Bayerischen Landesamt für Denkmalpflege. ISBN 3-87490-707-4. OCLC 44937402. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

  • Materiale media legate de Petra la Wikimedia Commons
  • Misteriosul oraș al nabateenilor, 23 octombrie 2007, Adrian Nicolae, Descoperă
  • Petra, orașul de piatră, 21 iulie 2009, Andreea Dogar, Evenimentul zilei
  • Petra – minunea din piatră a deșertului iordanian, 21 februarie 2012, Claudia Moșoarcă, Descoperă - Travel
  • Iordania, țara unde se află misterioasa Petra Arhivat în , la Wayback Machine., 21 aprilie 2012, Ciprian Enea, Steluța Năstase, Adevărul
  • Sanctuarele din Petra Arhivat în , la Wayback Machine., 19 mai 2010, Dorin Marian, Revista Magazin
  • Petra, cetatea ascunsă în munți Arhivat în , la Wayback Machine., 23 martie 2011, Revista Magazin
  • Orașul de piatră roz din valea Iordaniei Arhivat în , la Wayback Machine., 25 iulie 2010, Narcisa Elena Balaban, Ziarul Lumina
  • Petra - Siq-ul săpat în piatră al Iordaniei, 27 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro
  • Petra - orașul de piatră din pustiul Iordaniei, 9 iunie 2013, Teodor Dănălache, CrestinOrtodox.ro
  • Petra, o nouă minune a lumii, 17 februarie 2008, Mihaela Biliovschi, Jurnalul Național


v • d • m
Cele șapte noi minuni ale lumii
   
Control de autoritate