Romanicul în Transilvania
Romanicul din Transilvania, reprezentat în special de arhitectura ecleziastică (sacrală), dar și de unele reprezentări ale artei plastice, a pătruns prin intermediul unor șantiere benedictine din secolele XII-XIII. Majoritatea edificiilor au fost distruse în timpul marii invazii mongole, după care fie au căzut în ruină, fie au fost reclădite în stil gotic.
Istoric
Primul monument romanic atestat cert este Catedrala "Sf. Mihail" din Alba Iulia (sfârșitul sec. al XI-lea).
În zona Sibiului există de asemenea o serie de bazilici cu trei nave, de inspirație renană (Cisnădioara, Cisnădie, Gușterița, Noul Săsesc etc.).[1]
În nordul Transilvaniei principalele monumente romanice sunt inspirate din șantierul benedictin de la Pannonhalma, tot din categoria bazilicilor cu trei nave (Acâș, Herina etc.).[2]
Edificii romanice din Transilvania
Edificii sacrale
- Catedrala "Sfântul Mihail" din Alba Iulia
- Biserica reformată din Acâș (fostă mănăstire benedictină)
- Biserica reformată din Bădești
- Biserica fortificată din Cincu
- Biserica "Sfântul Mihail" din Cisnădioara
- Biserica evanghelică din Herina
- Biserica reformată din Luncani
- Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Strei
- Biserica reformată din Uileacu Șimleului (fostă mănăstire benedictină)
Edificii laice (civile sau militare)
- Donjonul Cheresig (județul Bihor), donjonul de la Petersdorf și de la Cetatea Greavilor din Gârbova (județul Alba).
- Cetățile Feldioara (județul Brașov), Cetatea Trascăului (județul Alba), Câlnic (județul Alba) și Deva (județul Hunedoara).
Toate aceste construcții romanice laice datează din secolul al XIII-lea.
Itinerariul european Transromanica
Consiliul Europei a inclus în anul 2007 Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia în itinerariul european Transromanica, de punere în valoare a arhitecturii romanice.[3]
Note
Vezi și
Legături externe
- Comori arhitecturale din Transilvania