Sălcuța, Căușeni
| Sălcuța | |
| — Sat — | |
 | |
  Sălcuța Sălcuța (Moldova) | |
| Coordonate: 46°35′52″N 29°15′08″E ({{PAGENAME}}) / 46.59778°N 29.25222°E | |
|---|---|
| Țară |  Republica Moldova |
| Raion | Căușeni |
| Guvernare | |
| - Primar | Liliana Bacal (PLDM[1], 2023) |
| Suprafață | |
| - Total | 76.8 [2] km² |
| Altitudine | 29 m.d.m. |
| Populație (2014)[3] | |
| - Total | 4.360 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | MD-4323 |
| Prefix telefonic | 243 |
| Prezență online | |
site web oficial  | |
Modifică date / text  | |
Sălcuța (în rusă Сэлкуца, în ucraineană Селкуца) este un sat din raionul Căușeni, Republica Moldova.
Istoric
În martie 1813 în localitate este ridicată o biserică cu hramul Adormirea Maicii Domnului.
Dicționarul Geografic al Basarabiei de Zamfir Arbore
Sălcuța, sat mare, în jud. Bender, volostea Taraclia, așezat pe pârâiașul Cad-Murza, de lângă valea Botnei. Pozițiunea greografică: 46°36' lat., 26°55' long. Dealul de la V. are o înălțime de 54,4 st. deasupra n. m., după harta st. maj. rus. După părăsirea Basarabiei de tătari, un număr de 103 familii de țărani români au părăsit jud. Cârligătura și s-au așezat mai jos de Valul-lui-Traian, acolo unde a fost vechea seliște de tătari. Pe la 1820, s-au ridicat din nou, din cauza unei pâre ce au avut cu generalul Sabaneev, proprietarul unor locuri vecine, și au întemeiat satul pe actualul loc de seliște. La 1827, în Sălcuța au venit și s-au așezat 8 familii de ruteni. Astăzi (începutul secolului al XX-lea) satul are 365 case, cu o populație de 2875 suflete; biserică cu hramul Adormirii; 50 puțuri; 2 mori cu apă și 15 de vânt; o carieră de piatră; câteva vii; 1251 vite mari.[4]
Geografie
Sat este situat în partea de sud-est a țării, la aproximativ 3 km în linie dreaptă de graniță cu Ucraina. Râul Botna curge în zona imediat nordică a satului, afluent al Râului Nistru și al șaselea râu din Moldova în ordinea lungimii[5]. La sud-est de sat (ocolul silvic Căușeni, Sălcuța, parcela 43, subparcela 3a), este amplasată râpa din Sălcuța, arie protejată din categoria monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic.[6]
Demografie
Structura etnică
Structura etnică a localității conform recensământului populației din 2004[7]:
| Grup etnic | Populație | % Procentaj |
|---|---|---|
| Băștinași declarați Moldoveni Băștinași declarați Români | 4.014 425 | 89,28% 9,45% |
| Ruși | 17 | 0,38% |
| Ucraineni | 17 | 0,38% |
| Țigani | 16 | 0,36% |
| Bulgari | 2 | 0,04% |
| Găgăuzi | 1 | 0,02% |
| Alții | 4 | 0,09% |
| Total | 4.496 |
Administrație și politică
Componența Consiliului local Sălcuța (13 consilieri), ales la 5 noiembrie 2023,[8] este următoarea:
| Partid | Consilieri | Componență | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Liberal Democrat din Moldova | 9 | ||||||||||
| Partidul Acțiune și Solidaritate | 2 | ||||||||||
| Partidul Social Democrat European | 1 | ||||||||||
| Partidul Socialiștilor din Republica Moldova | 1 | ||||||||||
Note
- ^ „Alegerea Primarului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Sălcuța”. Comisia Electorală Centrală. . Accesat în .
- ^ https://www.city-facts.com/sălcuța-căușeni. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor)[nefuncțională] - ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în .
- ^ Dicționarul Geografic al Basarabiei
- ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Accesat în .
- ^ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md
- ^ „Alegerea Consiliului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Sălcuța”. Comisia Electorală Centrală. . Accesat în . [nefuncțională – arhivă]
Bibliografie recomandată
- Poștarencu, Dinu, O istorie a Basarabiei în date și documente (1812-1940), Cartier istoric, Chișinău, 1998. ISBN 9975949185
- Poștarencu, Dinu, Sălcuța : Istoria satului : Județul Tighina : Documente, Chișinău : Grai și Suflet, 1997, ISBN 9975-918-02-6
| |||||||||||||||||||||||||||||||
