Tycho Brahe

Tycho Brahe
Date personale
Născut	14 decembrie 1546[3][4][5] Knutstorp Castle⁠(d), Malmöhus⁠(d), Suedia[1]
Decedat	24 octombrie 1601 (54 de ani)[6][7][4][8] Praga, Sfântul Imperiu Roman[9][5]
Înmormântat	Kostel Panny Marie před Týnem[*][[Kostel Panny Marie před Týnem (church building in Old Town, Czech Republic)|​]]
Cauza decesului	cauze naturale (insuficiență renală)
Părinți	Otte Thygesen Brahe[*][[Otte Thygesen Brahe (Danish noble)|​]] Beate Clausdatter Bille[*][[Beate Clausdatter Bille (Danish noblewoman)|​]]
Frați și surori	Sophie Brahe Jørgen Ottesen Brahe[*][[Jørgen Ottesen Brahe |​]] Steen Brahe til Knudstrup[*][[Steen Brahe til Knudstrup (diplomat danez)|​]] Axel Ottesen Brahe[*][[Axel Ottesen Brahe ((1550-1616))|​]] Knud Brahe[*][[Knud Brahe (Danish nobleman and public officer)|​]]
Căsătorit cu	Kirsten Barbara Jørgensdatter[*][[Kirsten Barbara Jørgensdatter |​]]
Număr de copii	8
Copii	Sidsel Brahe[*]​
Religie	luteranism
Ocupație	astronom autobiograf[*]​ poet astrolog[*]​ alchimist[*]​ scriitor
Locul desfășurării activității	Praga[10] Uraniborg[*][[Uraniborg (observatory constructed by Tycho Brahe)|​]] (1576–1597)[1] Benátky nad Jizerou[*][[Benátky nad Jizerou (town in the Czech Republic)|​]] (1599–1601)[1]
Limbi vorbite	limba latină Limba daneză[11]
Activitate
Domeniu	astronomie astronom
Instituție	Uraniborg[*][[Uraniborg (observatory constructed by Tycho Brahe)|​]]
Alma Mater	Universitatea din Copenhaga[*]​[1] Universitatea Leipzig[1] Universitatea din Rostock[2]
Doctoranzi	Simon Marius Adriaan Metius[*][[Adriaan Metius (Dutch mathematician and astronomer)|​]] David Gans[*]​
Cunoscut pentru	Rudolphine Tables[*][[Rudolphine Tables (astronomical data)|​]] Tychonic system[*][[Tychonic system (model of the Solar System proposed in 1588 by the Danish astronomer Tycho Brahe)|​]] De Nova Stella[*][[De Nova Stella (book by Tycho Brahe)|​]][1]
Premii	Ridder af Elefantordenen[*][[Ridder af Elefantordenen (grade of the Order of the Elephant)|​]] (3 mai 1580)
Semnătură
Modifică date / text

Tycho Brahe (n. 14 decembrie 1546, Knutstorp Castle^⁠(d), Malmöhus^⁠(d), Suedia – d. 24 octombrie 1601, Praga, Sfântul Imperiu Roman) a fost un astronom și matematician danez. A adus contribuții importante în observarea și măsurarea exactă a mișcării planetelor precum și la catalogarea a peste 800 de stele. Datele adunate de el au depășit în exactitate toate măsurătorile astronomice anterioare inventării telescopului la începutul secolului al XVII-lea.

Sora sa, Sophie Brahe, a avut preocupări în diverse domenii științifice și l-a asistat în multe din observațiile sale astronomice.

Biografie

Brahe se trăgea dintr-o familie de nobili. S-a născut la 14 decembrie 1546 în Knudstrup (astăzi în Suedia). La 20 de ani pierde într-un duel o parte a nasului, din care cauză tot restul vieții poartă o proteză nazală dintr-un aliaj de aur și argint. În 1560 începe studiul retoricii și filosofiei la Universitatea din Copenhaga. În 1562 se mută la Universitatea din Leipzig, unde studiază dreptul, iar din 1566 alchimia, medicina și astronomia. În timpul liber se ocupă cu observarea stelelor și fenomenelor cerești.

În 1571 se întoarce în Danemarca și își construiește un laborator de chimie și observații astronomice. Telescopul nu era încă inventat și Brahe determină poziția stelelor și planetelor cu ajutorul unui compas și al unui cvadrant / „cadran” special conceput de el, constatând multe greșeli în datele existente. Aici descoperă el în anul 1572 o stea necunoscută până atunci (stella nova) în constelația Cassiopeia (supernova SN 1572). Frederic al II-lea, rege al Danemarcei și Norvegiei, îi pune la dispoziție mijloacele financiare pentru construirea unui observator astronomic pe insula Hven (1576), unde Brahe își face observațiile timp de 20 de ani și care devine cel mai important centru al astronomiei din vremea respectivă.

După moartea regelui Frederic, urmașul lui - Christian al IV-lea - îi suspendă ajutorul financiar și Brahe acceptă în 1599 invitația împăratului Rudolf al II-lea de a se stabili la Praga. Primește o pensie de 3.000 de ducați și o proprietate, unde se începe construcția unui nou observator astronomic. Înainte de terminarea construcției, Brahe moare pe neașteptate în urma unei insuficiențe renale acute, provocate - cum s-a stabilit mai târziu printr-o examinare toxicologică a părului - de o intoxicație cu mercur. Au circulat felurite speculații cu privire la posibilitatea unei otrăviri, mai probabil este însă faptul că Brahe - care se ocupa și cu alchimia - s-a intoxicat singur din neprevedere.

În ciuda observațiilor sale amănunțite, Brahe nu a acceptat teoria heliocentrică a universului, ci s-a situat pe o poziție de compromis, după care Pământul rămâne nemișcat în timp ce planetele se învârtesc în jurul Soarelui, care, la rândul lui - împreună cu globul ceresc - înconjoară Pământul în timpul unei zile. Elevul său, Johannes Kepler, a folosit multe din observațiile lui Brahe în formularea legilor sale („Legile lui Kepler”) asupra mișcării planetelor. În amintirea lui Brahe, unul din craterele de pe Lună se numește Craterul Tycho.

Opera

• la De nova et nullius ævi memoria prius visa Stella, Copenhaga 1573
• la De mundi aetheri recentioribus phaenomenis, Uraniborg 1588.
• la Epistolarum Astronomicarum Liber Primus, Uraniborg 1596.
• la Astronomiae Instauratae Mechanica, Wandsbek 1598 (Reprint: KLP Koniasch Latin Press, Praha, 1996, ISBN 80-85917-23-8), ediție originală online pe siteul Universității Lehigh).
• la Stellarum octavi orbis inerrantium accurata restitutio. Wandsbek 1598.
• la Astronomiae Instauratae Progymnasmata (editat de Johannes Kepler), Praga 1602-1603 fondosdigitales.us.es on line pe siteul Universității din Sevilla Arhivat în 2 aprilie 2015, la Wayback Machine..
• la De mundi aetherei recentioribus phaenomenis, liber secundus, Frankfurt, 1610,
• la Opera omnia sive astronomiae instauratae. Frankfurt 1648, în 15 volume (retipărire Olms, Hildesheim 2001, ISBN 3-487-11388-0).

Tycho Brahe a tipărit la Uraniborg și opere ale elevilor săi pe care le supervizează, precum^[12]:

• la Elias Olsen Morsing, Diarium Astrologicum et Metheorologicum, Uraniborg 1586 (compilație editată de Elias Olsen Morsing, elev al lui Tycho Brahe
• da Peder Jacobsen Flemløse, En Elementisch oc Jordisch Astrologia. Uraniborg 1591.

Fotografii

• Monumentul lui Ticho Brahe și Johannes Kepler de la Praga

Note

Bibliografie

• Simmons, John: 100 cei mai mari savanți ai lumii (traducere din engleza) Editura Lider, 2008, ISBN 6070
• Blair, Ann, "Tycho Brahe's critique of Copernicus and the Copernican system", Journal of the History of Ideas, 51, 1990: 355-377. doi:10.2307/2709620
• Brahe, Tycho. Tychonis Brahe Dani Opera Omnia (in Latin). 15 vols. 1913–1929. Edited by J. L. E. Dreyer.
• Brahe, Tycho. 'Astronomiæ instauratæ mechanica', 1598 European Digital Library Treasure
• Bricka, Carl Frederik, Dansk Biografisk Lexikon, vol. II [Beccau - Brandis], 1888. Online edition
• Cowen, R. (18 decembrie 1999). „Danish astronomer argues for a changing cosmos”. Science News. 156 (25 & 26). Arhivat din originalul de la 28 august 2005. Accesat în 28 iulie 2008. 
• Dreyer, John Louis Emil (2004) [1890]. Tycho Brahe: A Picture of Scientific Life and Work in the Sixteenth Century. Kessinger Publishing. ISBN 978-0-7661-8529-6. OCLC 70058046. 
• Gingerich, Owen, "Copernicus and Tycho", Scientific American 173, 1973: 86–101
• Gingerich, Owen (1989). Johannes Kepler. In Taton&Wilson (1989, pp.54-78). 
• Graney, C. M., "Science Rather Than God: Riccioli's Review of the Case for and Against the Copernican Hypothesis", Journal for the History of Astronomy 43, 2012: 215-225
• Hoskin, M. (ed.) The Cambridge Concise History of Astronomy CUP 1999
• Kragh, Helge (2005). Fra Middelalderlærdom til Den Nye Videnskab. Dansk Naturvidenskabs Historie (în Danish). 1. Aarhus: Aarhus Universitetsforlag. ISBN 87-7934-168-3. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
• Linton, Christopher M. (2004). From Eudoxus to Einstein—A History of Mathematical Astronomy. Cambridge: Cambridge University Press. ISBN 978-0-521-82750-8. 
• Moesgaard, Kristian Peder, "Copernican Influence on Tycho Brahe", The Reception of Copernicus' Heliocentric Theory (Jerzy Dobrzycki, ed.) Dordrecht & Boston: D. Reidel Pub. Co. 1972. ISBN 90-277-0311-6
• Olson, Donald W.; Olson, Marilynn S.; Doescher, Russell L., "The Stars of Hamlet," Sky & Telescope (November 1998)
• Pannekoek, A. A History of Astronomy Allen & Unwin 1961
• Pledge, H. Science since 1500 1939
• Rawlins, Dennis (octombrie 1993). „Tycho's 1004-Star Catalog” (PDF). DIO, the International Journal of Scientific History. 3 (1). Accesat în 25 octombrie 2009. 
• Rybka, P. Katalog Gwiazdowy Heweliusza, Warsaw 1984.
• Skautrup, Peter, 1941 Den jyske lov: Text med oversattelse og ordbog. Aarhus: Universitets-forlag.
• Stephenson, Bruce (1987). Kepler's physical astronomy. Princeton University Press. ISBN 0-691-03652-7. Accesat în 10 octombrie 2009. 
• Swerdlow, Noel M. (2004). „An Essay on Thomas Kuhn's First Scientific Revolution, The Copernican Revolution” (PDF). Proceedings, American Philosophical Society. 48 (1): 64–120. Accesat în 10 octombrie 2009. 
• Swerdlow, N. M. Astronomy in the Renaissance in Walker 1996
• Taton, René; Wilson, Curtis, ed. (1989). Planetary astronomy from the Renaissance to the rise of astrophysics Part A: Tycho Brahe to Newton. Cambridge: Cambridge University Press. ISBN 0-521-24254-1. Accesat în 6 noiembrie 2009. 
• Thoren, Victor E.; Christianson, John Robert (1990). The Lord of Uraniborg: a biography of Tycho Brahe. Cambridge University Press. ISBN 0-521-35158-8. 
• Thoren, V. Tycho Brahe in Taton & Wilson CUP 1989
• Vermij R., "Putting the Earth in Heaven: Philips Lansbergen, the early Dutch Copernicans and the Mechanization of the World Picture", Mechanics and Cosmology in the Medieval and Early Modern Period (M. Bucciantini, M. Camerota, S. Roux., eds.) Firenze: Olski 2007: 121-141
• Walker, C. (ed.) Astronomy before the telescope British Museum Press 1996
• Wesley, W. G. "The Accuracy of Tycho Brahe's Instruments," Journal for the History of Astronomy, 9 (1978)
• Wittendorff, Alex. 1994. Tyge Brahe. Copenhagen: G. E. C. Gad.
• „Strange Cases from the Files of Astronomical Sociology”. University of Notre Dame. Arhivat din originalul de la 5 februarie 2008. Accesat în 31 martie 2005. 

Lectură suplimentară

• John Robert Christianson (2000). On Tycho's Island: Tycho Brahe and his assistants, 1570–1601. Cambridge University Press. ISBN 0-521-65081-X. 
• John Robert Christianson (2002). On Tycho's Island: Tycho Brahe, science, and culture in the sixteenth century. Cambridge University Press. ISBN 0-521-00884-0. 
• Kitty Ferguson: The nobleman and his housedog: Tycho Brahe and Johannes Kepler: the strange partnership that revolutionised science. London: Review, 2002 ISBN 0-7472-7022-8 (published in the US as: Tycho & Kepler: the unlikely partnership that forever changed our understanding of the heavens. New York: Walker, 2002 ISBN 0-8027-1390-4)
• Joshua Gilder and Anne-Lee Gilder Heavenly intrigue. New York: Doubleday, 2004 ISBN 0-385-50844-1
• Arthur Koestler: The Sleepwalkers: A History of Man's Changing Vision of the Universe. Hutchinson, 1959; reprinted in Arkana, 1989
• Godfred Hartmann. Urania. Om mennesket Tyge Brahe. Copenhagen: Gyldendal, 1989 ISBN 87-00-62763-1
• Wilson & Taton. Planetary astronomy from the Renaissance to the rise of astrophysics 1989 CUP (articles by Thoren, Jarell and Schofield on the nature and history of the Tychonic astronomical model)
• Wesley, Walter G. (1978). „The Accuracy of Tycho Brahe's Instruments”. Journal for the History of Astronomy (PDF)|format= necesită |url= (ajutor). 9: 42–53. Bibcode:1978JHA.....9...42W.  (analysis of individual instrument accuracies)
• Rawlins, Dennis (octombrie 1993). „Tycho's 1004-Star Catalog / The First Critical Edition” (PDF). 3. The International Journal of Scientific History. ISSN 1041-5440. Accesat în 24 septembrie 2009.  (critical analysis of Tycho's 1004-star catalogue D. Printing date: 2009\1\12)

Acum, la 400 de ani de la moartea lui, doi oameni de stiinta - unul danez (Kaare Lund Rasmussen) si celalalt ceh (Jan Kucera) = au infirmat ipoteza decesului ca urmare a otravirii cu mercur a savantului.(comunicat postat pe site-ul Universității din Aarhus)2012.

Legături externe

• en Tycho Brahe Homepage
• en The Galileo Project
• de Tycho Brahe, Der Herr der Sterne Arhivat în 28 decembrie 2010, la Wayback Machine.
• ro Un nou studiu confirmă: Tycho Brahe a murit din cauza politeții exagerate, 19 noiembrie 2012, Descoperă
• ro Astronomy.ro