Vincenzo Bellini
| Vincenzo Bellini | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Vincenzo Salvatore Carmelo Francesco Bellini  |
| Născut | [1][2][3][4] Catania, Regatul Siciliei[5][6][7] |
| Decedat | (33 de ani)[1][2][3][4] Puteaux, Seine, Franța[6][7] |
| Înmormântat | Cimitirul Père-Lachaise[8] cattedrale di Sant'Agata[*][[cattedrale di Sant'Agata (Roman Catholic cathedral in Catania, Sicily, Italy)|]] |
| Cauza decesului | cauze naturale (dizenterie) |
| Cetățenie |  Kingdom of Sicily (1734-1816)[*][[Kingdom of Sicily (1734-1816) (1734 -1816)|]] |
| Ocupație | compozitor |
| Limbi vorbite | limba italiană[9][10][11] |
| Gen muzical | operă simfonie |
| Premii | Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*] |
| Discografie | |
| Înregistrări notabile | Norma Somnambula I Capuleti e i Montecchi[*][[I Capuleti e i Montecchi (opera by Vincenzo Bellini)|]] Puritanii La straniera[*][[La straniera (opera by Vincenzo Bellini)|]] |
Modifică date / text  | |
Vincenzo Bellini (n. , Catania, Regatul Siciliei – d. , Puteaux, Seine, Franța) a fost compozitor italian de operă. Operele sale se remarcă prin reliefarea personajelor feminine, nedreptățite de destin (Somnambula, Norma, Beatrice di Tenda, Puritanii). Își numește lucrările „tragedii lirice” ori „melodrame” (melodramma). Cea mai cunoscută arie a compozitorului este „Casta Diva”, din opera Norma.
Alături de Gaetano Donizetti și Gioacchino Rossini, Bellini a fost unul din compozitorii de frunte ai genului de operă italiană, de la începutul secolului al XIX, numit Bel Canto. Conform criticului londonez Tim Ashley,
... [Vincenzo Bellini] a fost de asemenea imens de influent, fiind totodată foarte mult admirat de alți compozitori, așa cum fusese admirat și de public. Verdi se delecta cu „liniile sale melodice lungi, lungi, lungi, pe care nimeni nu le-a scris înainte”. Wagner, care rareori îi plăcea de cineva, cu excepția cunoscută - de el însuși, a fost fascinat de abilitatea aproape neobișnuită a lui Bellini de a asorta muzica cu textul și psihologia [personajelor]. Liszt și Chopin se declarau ei înșiși fani ai operei sale muzicale. Dintre giganții muzicali ai secolului al XIX-lea, numai Berlioz nu avusese nimic de spus [despre Bellini]. În sfârșit, acei muzicologi, care îl consideră pe Bellini a fi doar un aranjor muzical romantic ingenios, sunt astăzi în clară minoritate. [12]
A fost înmormântat inițial (în septembrie 1835) în cimitirul parizian Père-Lachaise, alături de locul în care urma să fie inmormântat Frédéric Chopin (în octombrie 1849). În 1836, corpul muzicianului sicilian a fost exhumat, îmbălsămat și transferat în Domul din Catania, din Sicilia sa natală.
Clădirea operei din Catania, construită în stilul barocului sicilian, proiectată de către arhitectul italian Andrea Scala, poartă numele compozitorului, it Teatro Massimo Vincenzo Bellini. Opera fost inaugurată la 31 mai 1890, în fața unui public entuziast (care a ocupat până la refuz cele 1200 de locuri), cu prezentarea celei mai cunoscute opere a sa, Norma.
Opera muzicală completă a lui Bellini
În anul 1999, editura muzicală italiană Casa Ricordi, în colaborare cu Teatro Massimo Bellini din Catania, orașul natal al compozitorului, au pornit un proiect complex, de publicare a unei ediții critice complete a tuturor lucrărilor muzicale ale lui Bellini.[13]
Opere
| Titlu | Gen | Acte | Libret | Premieră | |
|---|---|---|---|---|---|
| Dată | Oraș / Sală | ||||
| Adelson e Salvini — Adelson și Salvini | opera semiseria | 3 acte | TottolaAndrea Leone Tottola | 12 (?) februarie 1825 | Napoli, Teatro del Conservatorio di San Sebastiano |
| Bianca e Gernando — Bianca și Gernando | melodramă | 2 acte | GilardoniDomenico Gilardoni | 30 mai 1826 | Napoli, Teatro San Carlo |
| PirataIl pirata — Piratul | melodramă | 2 acte | RomaniFelice Romani | 27 octombrie 1827 | Milano, Teatro alla Scala |
| Bianca e Fernando — Bianca și Fernando (considerată operă distinctă datorită rescrierii complete a operei Bianca e Gernando) | melodramă | 2 acte | RomaniFelice Romani | 7 aprilie 1828 | Genova, Teatro Carlo Felice |
| StranieraLa straniera — Străina | melodramă | 2 acte | RomaniFelice Romani | 14 februarie 1829 | Milano, Teatro alla Scala |
| Zaira — Zaira | tragedie lirică | 2 acte | RomaniFelice Romani | 16 mai 1829 | Parma, Teatro Ducale |
| Capuleti e i MontecchiI Capuleti e i Montecchi — [Familiile] Capulet și Montague | tragedia lirica | 2 acte | RomaniFelice Romani | 11 March 1830 | Veneția, Teatro La Fenice |
| SonnambulaLa sonnambula — Somnambula | opera semiseria | 2 acte | RomaniFelice Romani | 6 martie 1831 | Milano, Teatro Carcano |
| Norma — Norma | tragedie lirică | 2 acte | RomaniFelice Romani | 26 decembrie 1831 | Milano, Teatro alla Scala |
| Beatrice di Tenda — Beatrice de Tenda | tragedie lirică | 2 acte | RomaniFelice Romani | 16 martie 1833 | Veneția, Teatro La Fenice |
| PuritaniI puritani — Puritanii | melodramma serio | 3 acte | PepoliCarlo Pepoli | 24 ianuarie 1835 | Paris, Théâtre-Italien |
Alte lucrări muzicale
Cântece
Următoarele 15 titluri au fost publicate într-o colecție, intitulată, en Composizioni da Camera, de aceeași Casa Ricordi în 1935, cu ocazia centenarului decesului lui Bellini.
Șase cântece timpurii
- "La farfalletta" – canzoncina
- "Quando incise su quel marmo" – scena ed aria
- "Sogno d'infanzia" – romanza
- "L'abbandono" – romanza
- "L'allegro marinaro" – ballata
- "Torna, vezzosa fillide" – romanza
Tre Ariette
- "Il fervido Desiderio"
- "Dolente immagine di Fille mia"
- "Vaga luna"
Sei Ariette
- "Malinconia, Ninfa gentile"
- "Vanne, o rosa fortunata"
- "Bella Nice, che d'amore"
- "Almen se non poss'io"
- "Per pietà, bell'idol mio"
- "Ma rendi pur contento"
Altele
- opt simfonii, incluzând Capriccio, ossia Sinfonia per studio (Capriccio ori Simfonia de studiu)
- concert pentru oboi - Oboe Concerto în mi major
- șapte piese pentru pian, trei dintre ele la patru mâini
- o Sonată pentru orgă
- 40 de lucrări muzicale sacre, incluzând:
- ("Catania" No. 1) — masă în re major (1818)
- ("Catania" No. 2) — masă în sol major (1818)
- Messa di Gloria în la minor pentru soliști, cor și orchestră (1821)
- Masă în mi minor (Napoli, circa 1823)
- Masă în sol minor (Napoli, circa 1823)
- Salve regina — în la major pentru cor și orchestră (circa 1820)
- Salve regina — în fa minor pentru soprană și pian (circa 1820)
Galerie de imagini
-
Casa natală a compozitorului din Catania -
Basorelieful compozitorului pe fațada casei natale din Catania -
Domul din Catania cu mormântul lui Vincenzo Bellini -
Opera „Vincenzo Bellini” din Catania
Note
- ^ a b c d „Vincenzo Bellini”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c d Vincenzo Bellini, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b c d Vincenzo Bellini, SNAC, accesat în
- ^ „Vincenzo Bellini”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b Беллини Винченцо, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
|access-date=necesită|url=(ajutor) - ^ a b Archivio Storico Ricordi, accesat în
- ^ Le Père Lachaise historique, monumental et biographique[*][[Le Père Lachaise historique, monumental et biographique (1852 book by A. Henry)|]], p. 42 Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|]] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Tim Ashley, "Opera must make you weep and die", The Guardian (London), 1 November 2001.
- ^ „Casa Ricordi”.
Legături externe
- Vincenzo Bellini (date biografice)
- Istorii mai puțin știute: Pe malul Lacului Como, 3 ianuarie 2009, Costin Tuchilă, Amos News
| |||||||||||
| ||||||||||||||||||||
| Control de autoritate |
|  |
|---|
