Viorica Viscopoleanu

Viorica Viscopoleanu
Date personale
Născută (84 de ani) Modificați la Wikidata
Bănila pe Siret, România[1][2][3] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieatletă[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Înălțime164 cm[4]  Modificați la Wikidata
Greutate55 kg[4]  Modificați la Wikidata
Sportatletism  Modificați la Wikidata
ClubSteaua București[5]
Titluri și realizări
Jocuri olimpiceJocurile Olimpice de vară din 1972
Jocurile Olimpice de vară din 1968
Jocurile Olimpice de vară din 1964  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Viorica Viscopoleanu

Viorica Viscopoleanu (născută Belmega, n. , Bănila pe Siret, România[6]) este o atletă română, laureată cu medalia de aur la Mexic 1968 unde a și stabilit un record mondial la săritura în lungime (6,82 metri).[7]

Biografie

S-a născut în 1939 la Bănila pe Siret (astăzi pe teritoriul Ucrainei).[8][9] După ce mama a decedat și tatăl a fost pe front s-a mutat cu bunicii în București când a avut cinci ani.[9] S-a apucat de atletism la vârsta de 15 ani.[9]

În anul 1964 a participat pentru prima oară la Jocurile Olimpice unde s-a clasat pe locul 5. La Jocurile Olimpice din 1968 de la Ciudad de México a obținut medalia de aur. A câștigat cu o diferență de 14 cm față de a doua clasată, britanica Sheila Sherwood.[10] În anul 1969 a devenit vicecampioană europeană la Campionatul de la Atena.

La Campionatul European în sală din 1970 de la Viena a câștigat medalia de aur cu o diferență de doar 1 cm față de a doua clasată, nemțoaica Heide Rosendahl. În anul 1971 a obținut medalia de bronz la Campionatul European în sală de la Sofia. La a treia participare olimpică (1972) românca a ocupat locul 7.

Pregatită de Ioan Soter a fost de 10 ori campioană națională (1962-70, 1973). După retragerea din competiții, Viorica Viscopoleanu a rămas activă în atletism ca antrenoare. A lucrat, între alții, cu Monica Iagăr.[11]

În 2000 i-a fost conferit Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de comandor[12] și în 2004 a primit Ordinul Meritul Sportiv clasa I.[13]

Recorduri personale

Probă Performanță Dată Locație
Săritură în lungime 6,82 m 14 octombrie 1968 Ciudad de México
Săritură în lungime în sală 6,56 m 14 martie 1970 Viena

Realizări

An Competiție Locație Loc Note
1962 Campionatul European Belgrad, Iugoslavia 10 5,83
1964 Jocurile Olimpice Tokio, Japonia 5 6,35
1966 Jocurile Europene în sală Dortmund, Germania de Vest 4 6,01
Campionatul European Budapesta, Ungaria 5 6,33
1967 Jocurile Europene în sală Praga, Cehoslovacia 3 6,40
1968 Jocurile Europene în sală Madrid, Spania 3 6,23
Jocurile Olimpice Ciudad de México, Mexic 1 6,82
1969 Campionatul European Atena, Grecia 2 6,39
1970 Campionatul European în sală Viena, Austria 1 6,56
1971 Campionatul European în sală Sofia, Bulgaria 3 6,53
Campionatul European Helsinki, Finlanda 6 6,45
1972 Campionatul European în sală Grenoble, Franța 8 6,01
Jocurile Olimpice München, Germania de Vest 7 6,48
1973 Campionatul European în sală Rotterdam, Olanda 6 6,04
1974 Campionatul European în sală Göteborg, Suedia 5 6,32

Note

  1. ^ Viorica Viscopoleanu, egala lui Bob Beamon, Adevărul, , accesat în  
  2. ^ Viorica Viscopoleanu: Nu cred ca cineva poate sa simta emotiile prin care treci atunci cand esti pe prima treapta a podiumului si ti se canta imnul 
  3. ^ INTERVIU CU VIORICA VISCOPOLEANU LA 80 DE ANI: „AM SĂRIT DIN PRIMA 6,82 METRI. A FOST CEVA INCREDIBIL CÂND AM VĂZUT TABELA!” 
  4. ^ a b Olympedia 
  5. ^ VISCOPOLEANU (BELMEGA), VIORICA Arhivat în , la Wayback Machine., Enciclopedia educației fizice și sportului din România, Vol. 1, 2015, p. 308
  6. ^ „Viorica Viscopoleanu, egala lui Bob Beamon”. adevărul.ro. . 
  7. ^ Cum și-a bătut joc Nicolae Ceaușescu de marea atletă Viorica Viscopoleanu, 29 aprilie 2016, Adrian Epure, Adevărul, accesat la 28 mai 2016
  8. ^ Viorica Viscopoleanu, egala lui Bob Beamon, Adevărul, 17 martie 2012
  9. ^ a b c Viorica Viscopoleanu: Nu cred ca cineva poate sa simta emotiile prin care treci atunci cand esti pe prima treapta a podiumului si ti se canta imnul, Revista Tango, 10 februarie 2013
  10. ^ Cum și-a bătut joc Nicolae Ceaușescu de marea atletă Viorica Viscopoleanu, Adevărul, 29 aprilie 2016
  11. ^ INTERVIU CU VIORICA VISCOPOLEANU LA 80 DE ANI Arhivat în , la Wayback Machine., Federația Română de Atletism, 8 August 2019
  12. ^ DECRET nr. 563 din 1 decembrie 2000, MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 16 decembrie 2000
  13. ^ Decretul nr. 1071/2004 privind conferirea Ordinului și Medaliei Meritul Sportiv, Monitorul Oficial, Partea I nr. 1176 din 13 decembrie 2004

Legături externe

Materiale media legate de Viorica Viscopoleanu la Wikimedia Commons

Interviuri

  • Viorica Viscopoleanu: Nu cred ca cineva poate sa simta emotiile prin care treci atunci cand esti pe prima treapta a podiumului si ti se canta imnul, 10 februarie 2013, Eveline Pauna, Revista Tango
v  d  m
Campioane olimpice la săritură în lungime

1948: Olga Gyarmati | 1952: Yvette Williams | 1956: Elżbieta Krzesińska | 1960: Vera Krepkina | 1964: Mary Rand | 1968: Viorica Viscopoleanu | 1972: Heide Rosendahl | 1976: Angela Voigt | 1980: Tatiana Kolpakova | 1984: Anișoara Stanciu | 1988: Jackie Joyner-Kersee | 1992: Heike Drechsler | 1996: Chioma Ajunwa | 2000: Heike Drechsler | 2004: Tatiana Lebedeva | 2008: Maurren Maggi | 2012: Brittney Reese | 2016: Tianna Bartoletta | 2020: Malaika Mihambo

v  d  m
Campioane europene în sală la săritură în lungime

1966: Tatiana Șcelkanova | 1967: Berit Berthelsen | 1968: Berit Berthelsen | 1969: Irena Szewińska | 1970: Viorica Viscopoleanu | 1971: Heide Rosendahl | 1972: Brigitte Roesen | 1973: Diana Iorgova | 1974: Meta Antenen | 1975: Dorina Cătinean | 1976: Lidia Alfeewa | 1977: Jarmila Nygrýnová | 1978: Jarmila Nygrýnová | 1979: Sigrun Siegl | 1980: Anna Włodarczyk | 1981: Karin Hänel | 1982: Sabine Everts | 1983: Eva Murková | 1984: Susan Hearnshaw | 1985: Galina Cisteakova | 1986: Heike Drechsler | 1987: Heike Drechsler | 1988: Heike Drechsler | 1989: Galina Cisteakova | 1990: Galina Cisteakova | 1992: Larisa Berejnaia | 1994: Heike Drechsler | 1996: Renata Nielsen | 1998: Fiona May | 2000: Erica Johansson | 2002: Niki Xanthou | 2005: Naide Gomes | 2007: Naide Gomes | 2009: Ksenija Balta | 2011: Daria Klișina | 2013: Daria Klișina | 2015: Ivana Španović | 2017: Ivana Španović | 2019: Ivana Španović | 2021: Marina Beh-Romanciuk | 2023: Jazmin Sawyers

Control de autoritate