Vulpe

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Pentru alte sensuri, vedeți Vulpe (nume de familie).
Vulpe
Vulpea roșcată
Vulpes vulpes
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Mammalia
Ordin: Carnivora
Familie: Canidae
Gen
  • Vulpes
  • Cerdocyon
  • Dusicyon
  • Lycalopex
  • Otocyon
  • Urocyon
Modifică text Consultați documentația formatului

Vulpea este un mamifer omnivor, de dimensiune mică spre medie, încadrat sistematic în familia Canidae, alături de lup, câine, șacal, enot ș.a.

Deși de obicei vulpea e considerată - automat - a fi roșcată, de fapt coloritul ei prezintă o mare varietate (de la roșcat aprins până la alb și cenușiu).

Caracteristici generale

Vulpea este mai mică decât câinele obișnuit și evident mai mică decât lupul. Are între 7 și 10 kg, rar mai mult. Corpul are sub 1 m lungime, iar coada stufoasă circa 30-40 cm.

Corpul vulpii nu este mare, fiind destul de asemănător cu al câinelui, dar iese în evidență datorită cozii lungi și stufoase, care are vârful alb. Blana este roșcată. Vulpea mănâncă cele mai mici mamifere: șoareci de câmp, popândăi, castori, lemingi, veverițe, iepuri etc. Detectează prada chiar și fără să o vadă (după miros sau după sunet), dar nu aleargă după ea, ci sare asupra sa, cu labele din față, precum pisicile. Majoritatea vulpilor ucid deseori mai mult decât pot mânca la o singură masă și îngroapă ce le prisosește, urmând a reveni altă dată la locul cu “provizii”.

Puii se nasc în vizuini subterane, o singură dată pe an, din martie până în mai. De obicei, vin pe lume câte cinci frați, dar au fost studiate și cazuri extreme: un singur pui sau 12 - la o singură naștere! Puii de vulpe sunt orbi la naștere, ochii lor deschizându-se abia după a doua săptămână de viață. Părinții sunt foarte grijulii cu micuții: mama este mereu în preajma puilor pentru a îi apăra, iar tatăl pleacă la vânătoare pentru a asigura hrana întregii familii. Este vorba despre maturi, căci în prima lună puii se hrănesc doar cu laptele supt de la mama lor. Începând cu a doua lună, puii de vulpe sunt luați la vânătoare de către adulți, pentru a începe primele încercări pe cont propriu.

Considerate în trecut “devoratoare de găini”, vulpile au fost vânate cu cruzime ani la rând. Un alt motiv pentru care oamenii nu le-au privit cu simpatie pe vulpi este faptul că acestea răspândesc - mai ales în mediul rural - câteva boli foarte grave, printre care și turbarea. Pot fi afectate în special mamiferele cu care vulpile intră în contact direct, dar boala poate fi transmisă și omului fie direct prin mușcătură, fie prin intermediul păsărilor din ogradă.

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Vulpe
Wikţionar
Wikţionar
Caută „fox” în Wikționar, dicționarul liber.
  • BBC Wales Nature: Fox videos
  • The fox website
  • More fox sound files
  • Vulpea – carnivorul viitorului, 12 iunie 2008, Nicu Parlog, Descoperă

Vezi și

  • v
  • d
  • m
Speciile extante din ordinul Carnivora
Subordinul Feliformia
Nandiniidae
Nandinia
  • Civetă de palmieri (N. binotata)
Herpestidae
(Manguste)
Atilax
  • A. paludinosus
Bdeogale
  • Mangustă cu coada stufoasă (B. crassicauda)
  • Mangustă a lui Jackson (B. jacksoni)
  • Mangustă cu picioare negre (B. nigripes)
Crossarchus
  • C. alexandri
  • C. ansorgei
  • C. obscurus
  • C. platycephalus
Cynictis
  • Mangustă galbenă (C. penicillata)
Dologale
  • Mangustă tropicală (D. dybowskii)
Helogale
  • H. hirtula
  • Mangustă pitică sudică (H. parvula)
Herpestes
  • H. flavescens
  • Mangustă egipteană (H. ichneumon)
  • H. ochracea
  • H. pulverulenta
  • H. sanguinea
Ichneumia
  • Mangustă cu coadă albă (I. albicauda)
Liberiictus
  • Kușiman liberian (L. kuhni)
Mungos
  • M. gambianus
  • Mangustă zebrată (M. mungo)
Paracynictis
  • P. selousi
Rhynchogale
  • Kafundi (R. melleri)
Suricata
  • Suricată (S. suricatta)
Urva
  • U. auropunctata
  • U. brachyura
  • Mangustă Mungo (U. edwardsi)
  • U. fusca
  • U. javanica
  • U. semitorquata
  • U. smithii
  • Mangustă a crabilor (U. urva)
  • Mangustă cu gât dungat (U. vitticolla)
Xenogale
  • X. naso
Hyaenidae
(Hiene)
Crocuta
  • Hienă pătată (C. crocuta)
Hyaena
  • Hienă vărgată (H. hyaena)
Parahyaena
  • Hienă brună (P. brunnea)
Proteles
  • Lup de pământ (P. cristata)
Felidae
Familie largă listată mai jos
Viverridae
Familie largă listată mai jos
Eupleridae
Familie mică listată mai jos
Familia Felidae
Felinae
Acinonyx
  • Ghepard (A. jubatus)
Caracal
  • Pisică aurie africană (C. aurata)
  • Caracal (C. caracal)
Catopuma
  • Pisică borneană (C. badia)
  • Pisică a lui Temminck (C. temminckii)
Felis
  • F. bieti
  • Pisică domestică (F. catus)
  • Pisică de junglă (F. chaus)
  • Pisică sălbatică africană (F. lybica)
  • Pisică de deșert (F. margarita)
  • Pisică cu picioare negre (F. nigripes)
  • Pisică sălbatică europeană (F. silvestris)
Herpailurus
  • Jaguarundi (H. yagouaroundi)
Leopardus
  • Pisică de pampas (L. colocola)
  • Pisică a lui Geoffroy (L. geoffroyi)
  • Pisică chiliană (L. guigna)
  • L. guttulus
  • Pisică andină (L. jacobita)
  • Ocelot (L. pardalis)
  • Pisică pitică (L. tigrinus)
  • Margay (L. wiedii)
Leptailurus
  • Serval (L. serval)
Lynx
  • Râs canadian (L. canadensis)
  • Râs eurasiatic (L. lynx)
  • Râs iberic (L. pardinus)
  • Râs roșu (L. rufus)
Otocolobus
  • Manul (O. manul)
Pardofelis
  • Pisică marmorată (P. marmorata)
Prionailurus
  • Pisică leopard (P. bengalensis)
  • P. javanensis
  • Pisică cu capul turtit (P. planiceps)
  • Pisică pătată (P. rubiginosus)
  • Pisică pescar (P. viverrinus)
Puma
  • Pumă (P. concolor)
Pantherinae
Panthera
  • Leu (P. leo)
  • Jaguar (P. onca)
  • Leopard (P. pardus)
  • Tigru (P. tigris)
  • Leopard al zăpezilor (P. uncia)
Neofelis
  • N. diardi
  • Leopard de copac (N. nebulosa)
Prionodontidae
Prionodon
  • P. linsang
  • P. pardicolor
Familia Viverridae
Paradoxurinae
Arctictis
  • Binturong (A. binturong)
Arctogalidia
  • Civetă dungată de palmieri (A. trivirgata)
Macrogalidia
  • Civetă de Celebes (M. musschenbroekii)
Paguma
  • Civetă himalaiană (P. larvata)
Paradoxurus
  • Musong pătat (P. hermaphroditus)
  • P. jerdoni
  • P. zeylonensis
Hemigalinae
Chrotogale
  • Civetă a lui Owston (C. owstoni)
Cynogale
  • Civetă vidră (C. bennettii)
Diplogale
  • Mangustă borneană (D. hosei)
Hemigalus
  • Civetă dungată (H. derbyanus)
Viverrinae
Civettictis
  • Civetă africană (C. civetta)
Viverra
  • V. civettina
  • V. megaspila
  • V. tangalunga
  • Zibetă (V. zibetha)
Viverricula
  • Civetă mică indiană (V. indica)
Genettinae
Genetta
(Genete)
  • G. abyssinica
  • G. angolensis
  • G. bourloni
  • G. cristata
  • Genetă comună (G. genetta)
  • G. johnstoni
  • G. letabae
  • Genetă ruginie (G. maculata)
  • G. pardina
  • G. piscivora
  • G. poensis
  • G. servalina
  • Genetă Haussa (G. thierryi)
  • Genetă de Cap (G. tigrina)
  • G. victoriae
  • Genetă cu pete mici (G. felina)
Poiana
  • P. richardsonii
  • P. leightoni
Familia Eupleridae
Euplerinae
Cryptoprocta
  • Pisică fossa (C. ferox)
Eupleres
  • Falanuc mic (E. goudotii)
  • E. major
Fossa
  • Civetă malgașă (F. fossana)
Galidiinae
Galidia
  • Mangustă madagascariană (G. elegans)
Galidictis
  • G. fasciata
  • G. grandidieri
Mungotictis
  • Mangustă cu dungi înguste (M. decemlineata)
Salanoia
  • Mangustă cu coadă cafenie (S. concolor)
  • S. durrelli
Subordinul Caniformia (cont. mai jos)
Ursidae
(Urși)
Ailuropoda
  • Panda mare (A. melanoleuca)
Helarctos
  • Urs malaez (H. malayanus)
Melursus
  • Urs buzat (M. ursinus)
Tremarctos
  • Urs cu ochelari (T. ornatus)
Ursus
  • Urs negru american (U. americanus)
  • Urs brun (U. arctos)
  • Urs polar (U. maritimus)
  • Urs negru asiatic (U. thibetanus)
Mephitidae
(Sconcși)
Conepatus
(Sconcși cu
rât de porc)
  • Surillo (C. chinga)
  • Sconcs de Patagonia (C. humboldtii)
  • C. leuconotus
  • C. semistriatus
Mephitis
  • Sconcs cu coadă lungă (M. macroura)
  • Sconcs dungat (M. mephitis)
Mydaus
  • Bursuc malaez (M. javanensis)
  • Bursuc palawanez (M. marchei)
Spilogale
(Sconcși pătați)
  • S. angustifrons
  • S. gracilis
  • S. putorius
  • Sconcs pitic pătat (S. pygmaea)
Procyonidae
(Ratoni, coati, olingo)
Bassaricyon
(Olingo)
  • B. alleni
  • Olingo cu coadă stufoasă (B. gabbii)
  • B. medius
  • B. neblina
Bassariscus
  • Pisică cu coadă inelată (B. astutus)
  • Pisică mexicană cu coadă inelată (B. sumichrasti)
Nasua
(inclusiv coati)
  • Coati cu nas alb (N. narica)
  • Coati cu coada inelată (N. nasua)
Nasuella
(inclusiv coati)
  • N. meridensis
  • N. olivacea
Potos
  • Kinkaju (P. flavus)
Procyon
  • Urs spălător mâncător de raci (P. cancrivorus)
  • Raton din America de Nord (P. lotor)
  • P. pygmaeus
Ailuridae
Ailurus
  • Panda roșu (A. fulgens)
Subordinul Caniformia (cont. mai sus)
Otariidae
(Foci cu urechi)
(include focile cu blană
și leii de mare)

(inclusiv pinipede)
Arctocephalus
  • Otarie sud-americană (A. australis)
  • Otarie neozeelandeză (A. forsteri)
  • Otarie de Galapagos (A. galapagoensis)
  • Otarie antarctică (A. gazella)
  • Otarie de Juan Fernandez (A. philippii)
  • Otarie sud-africană (A. pusillus)
  • Otarie de Guadalupa (A. townsendi)
  • Otarie subantarctică (A. tropicalis)
Callorhinus
  • Otarie a lui Pribilof (C. ursinus)
Eumetopias
  • Leu de mare al lui Steller (E. jubatus)
Neophoca
  • Leu de mare australian (N. cinerea)
Otaria
  • Leu de mare sud-american (O. flavescens)
Phocarctos
  • Leu de mare neozeelandez (P. hookeri)
Zalophus
  • Leu de mare californian (Z. californianus)
  • Leu de mare din Galapagos (Z. wollebaeki)
Odobenidae
(inclusiv pinipede)
Odobenus
  • Morsă (O. rosmarus)
Phocidae
(Foci fără urechi)
(inclusiv pinipede)
Cystophora
  • Focă cu creastă (C. cristata)
Erignathus
  • Focă bărboasă (E. barbatus)
Halichoerus
  • Focă cenușie (H. grypus)
Histriophoca
  • Focă panglică (H. fasciata)
Hydrurga
  • Focă leopard (H. leptonyx)
Leptonychotes
  • Focă a lui Weddell (L. weddellii)
Lobodon
  • Focă mâncătoare de crabi (L. carcinophagus)
Mirounga
(Elefanți de mare)
  • Elefant de mare boreal (M. angustirostris)
  • Elefeant de mare sudic (M. leonina)
Monachus
  • Focă cu burtă albă (M. monachus)
Neomonachus
  • Focă de Hawaii (N. schauinslandi)
Ommatophoca
  • Focă a lui Ross (O. rossi)
Pagophilus
  • Focă de Groenlanda (P. groenlandicus)
Phoca
  • Focă de Pacific (P. largha)
  • Focă obișnuită (P. vitulina)
Pusa
  • Focă de Caspica (P. caspica)
  • Focă inelată (P. hispida)
  • Focă de Baikal (P. sibirica)
Canidae
Familie largă listată mai jos
Mustelidae
Familie largă listată mai jos
Familia Canidae (include câinii)
Atelocynus
  • Câine cu urechi mici (A. microtis)
Canis
  • Șacal auriu (C. aureus)
  • Câine domestic (C. familiaris)
  • Coiot (C. latrans)
  • Lup șacal (C. lupaster)
  • Lup (C. lupus)
  • C. lycaon
  • Lup roșu (C. rufus)
  • Lup abisinian (C. simensis)
Cerdocyon
  • Vulpe de savană (C. thous)
Chrysocyon
  • Lup cu coamă (C. brachyurus)
Cuon
  • Câine sălbatic indian (C. alpinus)
Lupulella
  • Șacal dungat (L. adustus)
  • Șacal cu spatele negru (L. mesomelas)
Lycalopex
  • Vulpe roșie sud-americană (L. culpaeus)
  • Vulpe a lui Darwin (L. fulvipes)
  • Vulpe mică gri sud-americană (L. griseus)
  • Vulpe de pampas (L. gymnocercus)
  • L. sechurae
  • L. vetulus
Lycaon
  • Câine sălbatic african (L. pictus)
Nyctereutes
  • Câine enot (N. procyonoides)
  • N. viverrinus
Otocyon
  • Vulpe cu urechi mari (O. megalotis)
Speothos
  • Câine al tufișurilor (S. venaticus)
Urocyon
  • Vulpe cenușie de câmp (U. cinereoargenteus)
  • U. littoralis
Vulpes
(Vulpi)
  • Vulpe bengaleză (V. bengalensis)
  • Vulpe a lui Blanford (V. cana)
  • Vule sud-africană (V. chama)
  • Vulpe de stepă (V. corsac)
  • V. ferrilata
  • Vulpe polară (V. lagopus)
  • Vulpe cu urechi lungi (V. macrotis)
  • Vulpe palidă (V. pallida)
  • V. rueppelli
  • Vulpe de prerie (V. velox)
  • Vulpe roșie (V. vulpes)
  • Fenec (V. zerda)
Familia Mustelidae
Helictidinae
(Bursuci-nevăstuici)
Melogale
  • M. cucphuongensis
  • M. everetti
  • M. moschata
  • M. orientalis
  • M. personata
  • M. subaurantiaca
Guloninae
(Jderi și glutoni)
Eira
  • Nevăstuică cu capul cenușiu (E. barbara)
Gulo
  • Gluton (G. gulo)
Martes
(Jderi)
  • Jder american (M. americana)
  • M. caurina
  • Jder cu gâtul galben (M. flavigula)
  • Jder de piatră (M. foina)
  • M. gwatkinsii
  • Jder de copac (M. martes)
  • M. melampus
  • Samur (M. zibellina)
Pekania
  • Jder pescar (P. pennanti)
Ictonychinae
(Nevăstuici și dihori
africani și grizoni)
Galictis
  • G. cuja
  • G. vittata
Ictonyx
  • Nevăstuică pătată nord-africană (I. libyca)
  • Dihor dungat african (I. striatus)
Lyncodon
  • Nevăstuică patagoniană (L. patagonicus)
Poecilogale
  • Nevăstuică dungată africană (P. albinucha)
Vormela
  • Dihor pătat (V. peregusna)
Lutrinae
(Vidre)
Aonyx
  • Vidră africană fără gheare (A. capensis)
  • Vidră orientală cu gheare scurte (A. cinereus)
  • A. congicus
Enhydra
  • Vidră de mare (E. lutris)
Hydrictis
  • Vidră cu gât pătat (H. maculicollis)
Lontra
  • Vidră americană (L. canadensis)
  • Lutră de mare sud-americană (L. felina)
  • Vidră cu coadă lungă (L. longicaudis)
  • Lutră chiliană (L. provocax)
Lutra
  • Vidră de râu (L. lutra)
  • Vidră de Sumatra (L. sumatrana)
Lutrogale
  • Vidră indiană (L. perspicillata)
Pteronura
  • Vidră uriașă (P. brasiliensis)
Melinae
(Bursuci eurasiatici)
Arctonyx
  • A. albogularis
  • A. collaris
  • A. hoevenii
Meles
  • M. anakuma
  • Bursuc mic (M. canescens)
  • Bursuc de nisip (M. leucurus)
  • Bursuc european (M. meles)
Mellivorinae
Mellivora
  • Bursuc de miere (M. capensis)
Mustelinae
(Nevăstuici și nurci)
Mustela
(Nevăstuici și
dihori domestici)
  • M. aistoodonnivalis
  • M. altaica
  • Hermină (M. erminea)
  • Dihor de stepă (M. eversmannii)
  • Dihor domestic (M. furo)
  • M. haidarum
  • M. itatsi
  • M. kathiah
  • Nurcă europeană (M. lutreola)
  • M. lutreolina
  • Dihor cu labe negre (M. nigripes)
  • Nevăstuică mică (M. nivalis)
  • M. nudipes
  • Dihor european (M. putorius)
  • Hermelină americană (M. richardsonii)
  • Nevăstuică siberiană (M. sibirica)
  • M. strigidorsa
Neogale
  • N. africana
  • N. felipei
  • Nevăstuică cu coadă lungă (N. frenata)
  • Nurcă americană (N. vison)
Taxidiinae
Taxidea
  • Bursuc american (T. taxus)
Control de autoritate