Zinc

Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol.
Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor.

Zinc

Cupru ← Zinc → Galiu

Tabelul complet • Tabelul extins

Informații generale

Nume, Simbol, Număr

Zinc, Zn, 30

Serie chimică

metale de tranziție

Grupă, Perioadă, Bloc

12, 4, d

Densitate

7140 kg/m³

Culoare

cenușiu albăstrui

Număr CAS

7440-66-6

Număr EINECS

Proprietăți atomice

65,409 u

135 (142) pm

131 pm

139 pm

Configurație electronică

[Ar]4s² 3d¹⁰

Electroni pe nivelul de energie

2, 8, 18, 2

Număr de oxidare

Oxid

Structură cristalină

hexagonală

Proprietăți fizice

Fază ordinară

solid

Punct de topire

419,5 °C, 692,68 K

Punct de fierbere

907 °C, 1180 K

Energie de fuziune

kJ/mol

Energie de evaporare

kJ/mol

Temperatură critică

Presiune critică

Volum molar

m³/kmol

Presiune de vapori

192,2 Pa bei 692,73 K

Viteza sunetului

m/s la 20 °C

Forță magnetică

Informații diverse

Electronegativitate (Pauling)

Căldură specifică

J/(kg·K)

Conductivitate electrică

S/m

Conductivitate termică

120 W/(m·K)

Prima energie de ionizare

906,4 kJ/mol

A 2-a energie de ionizare

{{{potențial_de_ionizare_2}}} kJ/mol

A 3-a energie de ionizare

{{{potențial_de_ionizare_3}}} kJ/mol

A 4-a energie de ionizare

{{{potențial_de_ionizare_4}}} kJ/mol

A 5-a energie de ionizare

{{{potențial_de_ionizare_5}}} kJ/mol

A 6-a energie de ionizare

{{{potențial_de_ionizare_6}}} kJ/mol

A 7-a energie de ionizare

{{{potențial_de_ionizare_7}}} kJ/mol

A 8-a energie de ionizare

{{{potențial_de_ionizare_8}}} kJ/mol

A 9-a energie de ionizare

{{{potențial_de_ionizare_9}}} kJ/mol

A 10-a energie de ionizare

{{{potențial_de_ionizare_10}}} kJ/mol

Precauții

NFPA 704

Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Modifică text

Zincul este un element chimic care are simbolul Zn și numărul atomic 30. Zincul este un metal de culoare albăstruie spre alb, care devine maleabil în jurul a 100°-150 °C. Se obține din minereuri și din compuși, fiind folosit în aliaje cu alte metale pentru protejarea acestora împotriva oxidării (ruginirii).

În antichitate, înainte de a fi identificat ca element chimic, zincul era folosit pentru obținerea alamei. Un aliaj conținând aproximativ 87% zinc s-a găsit în unele ruine preistorice din Transilvania. Printre cele mai importante se numără alama, bronzul comercial, aluminiu de sudura și alpaca. Zincul nu e considerat toxic, totuși dacă se inhalează oxid de zinc (ZnO) apare o tulburare cunoscută sub numele de "tremurat de zinc".

În Europa modernă, zincul metalic a fost redescoperit de Margraff în 1746, prin reducerea calaminei cu mangalul.

Caracteristici fizico-chimice

Masa atomică a zincului este de 65,38 uam. Configurația electronilor este următoarea: [ Ar ]4s²3d¹⁰. Una dintre cele mai importante caracteristici chimice este faptul că reacționează cu acid clorhidric cu efervescență, rezultând clorură de zinc și hidrogen după reacția:

Zn + 2HCl = ZnCl₂ + H₂

În timpul reacției se degajă o mare cantitate de hidrogen gazos, deci se poate face testul de hidrogen.

În mâncarea oamenilor, zincul e regăsit în: susan, mac, lucernă, țelină, muștar, fasole, fructe cu coajă lemnoasă, migdale, grâu întreg, semințe de dovleac și cele de floarea-soarelui, coacăz negru, pește, ouă, fructe de mare, carne de porc și cea a păsărilor de curte, produse lactate.

Istoric

Zincul a fost un factor important în procedeul de descoperire al bateriei, astfel savantul Alessandro Volta l-a utilizat pentru a inventa Pila Volta, prima baterie din lume. Ea era alcătuită din diferite straturi succesive de cupru, zinc și postav îmbibat în acid sulfuric, care produceau curent electric. Această invenție a fost făcută în anul 1800.

Etimologie

Denumirea de zinc provine din cuvântul german zink, care înseamnă zinc.

Bibliografie

D. Marian, Metale de înaltă puritate, Editura Tehnică, 1988

Legături externe

Zincul pe sistemul-periodic.go.ro Arhivat în 24 ianuarie 2009, la Wayback Machine.
Istoria zincului și a zincării termice Arhivat în 31 decembrie 2011, la Wayback Machine.,
Zinc, preț și Producție Arhivat în 23 mai 2012, la Wayback Machine.,

v • d • m Elemente chimice

Metale alcaline	Litiu (3) • Sodiu (11) • Potasiu (19) • Rubidiu (37) • Cesiu (55) • Franciu (87) • Ununenniu (119)

Metale alcalino-pământoase	Beriliu (4) • Magneziu (12) • Calciu (20) • Stronțiu (38) • Bariu (56) • Radiu (88) • Unbinilium (120)

Metale tranziționale	Scandiu (21) • Titan (22) • Vanadiu (23) • Crom (24) • Mangan (25) • Fier (26) • Cobalt (27) • Nichel (28) • Cupru (29) • Zinc (30) • Ytriu (39) • Zirconiu (40) • Niobiu (41) • Molibden (42) • Technețiu (43) • Ruteniu (44) • Rodiu (45) • Paladiu (46) • Argint (47) • Cadmiu (48) • Hafniu (72) • Tantal (73) • Wolfram (74) • Reniu (75) • Osmiu (76) • Iridiu (77) • Platină (78) • Aur (79) • Mercur (80) • Rutherfordiu (104) • Dubniu (105) • Seaborgiu (106) • Bohriu (107) • Hassiu (108) • Meitneriu (109) • Darmstadtiu (110) • Roentgeniu (111) • Coperniciu (112) • Nihoniu (113) • Fleroviu (114) • Moscoviu (115) • Livermoriu (116)

Metale post-tranziționale	Aluminiu (13) • Galiu (31) • Indiu (49) • Staniu (50) • Taliu (81) • Plumb (82) • Bismut (83) • Poloniu (84)

Metaloizi	Bor (5) • Siliciu (14) • Germaniu (32) • Arsen (33) • Stibiu (51) • Telur (52)

Nemetale	Hidrogen (1) • Carbon (6) • Azot (7) • Oxigen (8) • Fosfor (15) • Sulf (16) • Seleniu (34)

Halogeni	Fluor (9) • Clor (17) • Brom (35) • Iod (53) • Astatin (85) • Tennessin (117)

Gaze nobile	Heliu (2) • Neon (10) • Argon (18) • Kripton (36) • Xenon (54) • Radon (86) • Oganesson (118)

Lantanide	Lantan (57) • Ceriu (58) • Praseodim (59) • Neodim (60) • Promețiu (61) • Samariu (62) • Europiu (63) • Gadoliniu (64) Terbiu (65) • Disprosiu (66) • Holmiu (67) • Erbiu (68) • Tuliu (69) • Yterbiu (70) • Lutețiu (71)

Actinide	Actiniu (89) • Thoriu (90) • Protactiniu (91) • Uraniu (92) • Neptuniu (93) • Plutoniu (94) • Americiu (95) • Curiu (96) • Berkeliu (97) • Californiu (98) • Einsteiniu (99) • Fermiu (100) • Mendeleviu (101) • Nobeliu (102) • Lawrenciu (103)

Superactinide	Unbiunium (121) • Unbibium (122) • Unbitrium (123) • Unbiquadium (124) • Unbipentium (125) • Unbihexium (126) • Unbiseptium (127) • Unbioctium (128) • Unbiennium (129) • Untrinilium (130) • Untriunium (131) • Untribium (132) • Untritrium (133) • Untriquadium (134) • Untripentium (135) • Untrihexium (136) • Untriseptium (137) • Untrioctium (138) • Untriennium (139) • Unquadnilium (140) • Unquadunium (141) • Unquadbium (142) • Unquadtrium (143) • Unquadquadium (144) • Unquadpentium (145) • Unquadhexium (146) • Unquadseptium (147) • Unquadoctium (148) • Unquadennium (149) • Unpentnilium (150) • Unpentunium (151) • Unpentbium (152) • Unpenttrium (153) • Unpentquadium (154) • Unpentpentium (155)

v • d • m Elemente native

01.A Metale și aliaje intermetalice	Alamă · Aluminiu · Amalgam · Antitaenit · Argint · Aur · Auricuprid · Avaruit · Cabriit · Cadmiu · Crom · Cupalit · Cupru · Fier · Hexaferrum · Indiu · Iridiu · Kamacit · Khatyrkit · Mercur · Moschellandsbergit · Nichel · Osmiu · Paladiu · Platină · Plumb · Reniu · Rodiu · Ruteniu · Skaergaardit · Staniu · Taenit · Titan · Zhanghengit · Zinc

01.B Carbide, silicide, nitride și fosfide metalice	Allabogdanit · Cohenit · Hapkeit · Haxonit · Roaldit · Schreibersit · Suessit · Tongbait · Xifengit

01.C Metaloide și nemetale	Arsen · Bismut · Chaoit · Diamant · Fullerit · Grafit · Lonsdaleit · Seleniu · Siliciu · Stibiu · Sulf · Telur

01.D Carbide și nitride nemetalice	Moissanit · Nierit · Sinoit

01.X Neclasificate	Brownleeit · Tantal

Clasificarea mineralelor (după Nickel-Strunz): 01 Elemente native · 02 Sulfuri · 02 Săruri de sulf · 03 Halogenuri · 04 Oxizi · 04 Hidroxizi · 04 Arseniți · 05 Carbonați · 05 Nitrați · 06 Borați · 07 Sulfați · 07 Cromați · 07 Molibdenați · 07 Wolframați · 08 Fosfați · 08 Arsenați · 08 Vanadați · 09 Neosilicați · 09 Sorosilicați · 09 Ciclosilicați · 09 Inosilicați · 09 Filosilicați · 09 Tectosilicați · 09 Germanați · 10 Minerale organice