Șocul cererii

În economie, un șoc al cererii este un eveniment brusc care crește sau scade temporar cererea de bunuri sau servicii.

Un șoc pozitiv al cererii crește cererea agregată (CA), iar un șoc al cererii negative scade cererea agregată. Prețurile bunurilor și serviciilor sunt afectate în ambele cazuri. Când cererea de bunuri sau servicii crește, prețul acesteia (sau nivelurile prețurilor) crește din cauza unei deplasări a curbei cererii spre dreapta. Când cererea scade, prețul acesteia scade din cauza unei deplasări a curbei cererii spre stânga. Șocurile cererii pot proveni din schimbări în lucruri precum ratele impozitelor, masa monetară și cheltuielile guvernamentale. De exemplu, contribuabilii datorează guvernului mai puțini bani după o reducere a impozitelor, eliberând astfel mai mulți bani disponibili pentru cheltuielile personale. Când contribuabilii folosesc banii pentru a cumpăra bunuri și servicii, prețurile lor cresc.[1]

În mijlocul unei situații economice proaste din Regatul Unit în noiembrie 2002, guvernatorul adjunct al Băncii Angliei, Mervyn King⁠(d), a avertizat că economia internă era suficient de dezechilibrată încât risca să provoace un „șoc negativ mare al cererii” în viitorul apropiat. La London School of Economics, el a explicat spunând: „Sub suprafața stabilității generale în economia Regatului Unit se află un dezechilibru remarcabil între un sector de consum și locuințe dinamic, pe de o parte, și cererea externă slabă, pe de altă parte”.[2]

În timpul crizei financiare globale din 2008, un șoc negativ al cererii în economia Statelor Unite a fost cauzat de mai mulți factori, printre care scăderea prețurilor la locuințe, criza creditelor ipotecare subprime și pierderea averii gospodăriilor, ceea ce a dus la o scădere a cheltuielilor de consum. Pentru a contracara acest șoc negativ al cererii, Sistemul Rezervelor Federale a redus ratele dobânzilor.[3] Înainte de apariția crizei, economia mondială a experimentat un șoc global pozitiv al ofertei. Imediat după aceea, însă, un șoc pozitiv al cererii globale a dus la supraîncălzirea globală și la creșterea presiunilor inflaționiste.

Referințe

  1. ^ „Demand Shock”. Investopedia. Accesat în . 
  2. ^ „UK could be in for demand shock”. Television New Zealand. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Palley, Thomas (). „Bernanke Fed getting it right”. Asia Times. Arhivat din original la . Accesat în . 


v • d • m
Economia
Teoria economică  • Economie politică  • Economie aplicată
Metodologie
Sistem economic  • Microfundații  • Economia matematică  • Econometrie  • Economia computațională  • Economia experimentală  • Publicații
Microeconomie
Problema cererii  • Bugetul stabilit  • Teoria consumatorului  • Convexitate  • Cost (mediu  • marginal  • de oportunitate  • social  • nerecuperabile  • de tranzacție)  • Analiza cost-beneficiu  • Pierderea nerecuperabilă a eficienței  • Distribuție  • Economie de scară  • Economie de anvergură  • Elasticitate  • Echilibrul (General)  • Externalitate  • Firme  • Curba de indiferență  • Dobândă  • Alegerea intertemporală  • Piață (Eșecul pieței  • Formele pieței)  • Concurență (Monopolistică  • Perfectă (Monopol  • Bilateral  • Monopson  • Oligopol  • Oligopson))  • Non‐convexitate  • Optimalitate Pareto  • Preferință  • Preț  • Set de producție  • Profit  • Bun colectiv  • Rata profitului  • Raționalizare  • Chiria  • Rata veniturilor  • Risc  • Raritate  • Deficit  • Surplus  • Alegerea socială  • Cerere și ofertă  • Comerț  • Incertitudine  • Utilitate (așteptată  • marginală)  • Valoare  • Salariu  • Publicații
Macroeconomie
Cererea agregată  • Balanța de plăți  • Ciclu economic  • Utilizarea capacității  • Rularea capitalului  • Bancă centrală  • Încrederea consumatorilor  • Valută  • Deflație  • Cererea de bani  • Șocul cererii  • Criză (Marea Criză)  • DSGE  • Cerere efectivă  • Așteptări (adaptive  • raționale)  • Politica fiscală  • Teoria generală a lui Keynes  • Creștere  • Indicator  • Inflație (Hiperinflație)  • Rata dobânzii  • Investiție  • Modelul IS-LM  • Venitul național  • Politica monetară  • Ban (mijloc de plată)  • Masa monetară  • NAIRU  • Sistemul conturilor naționale  • PPP  • Recesiunea  • Economii  • Reducerea inflației  • Stagflație  • Șocul aprovizionării · Șomaj  • Publicații
Matematică economică
Cercetarea operațională  • Econometrie  • Teoria deciziei  • Teoria jocurilor  • Mecanism de proiectare  • Analiza intrări-ieșiri  • Matematici financiare
Domeniile de aplicare
Agrară  • Afacerilor  • Demografică  • Dezvoltare  • Geografia economică  • Istoria economică  • Educația  • Ingineriei  • Mediului  • Financiară  • Sănătății  • Organizație industrială  • Internațională  • Cunoaștere  • Muncii  • Drept și economie  • Monetară  • Resurselor naturale  • Planificarea economică  • Politică economică  • Economie publică  • Alegerea publică  • Regională  • Servicii  • Științe socioeconomice  • Sociologie economică  • Statistici economice  • Transport  • Urbană  • Bunăstare
Școli de gândire economică
Gândirea economică antică  • Anarhistă  • Mutualism  • Austriacă  • Comportamentală  • Budistă  • Chicago  • Clasică  • Ecologică  • evoluționară  • Feministă  • Georgism  • Heterodoxă  • Istorică  • Instituțională  • keynesiană (Neokeynesiană  • Noile economii keynesiene  • Postkeynesiană)  • Principală  • Malthusianism  • Marxistă (Neomarxistă)  • Mercantilism  • Neoclasică  • Lausanne  • Marginalism  • Noua macroeconomie clasică  • Teoria reală a ciclului de afaceri  • Noi economii instituționale  • Curentul economic fiziocrat  • Socialistă  • Stockholm  • Economia ofertei  • Entropie economică
Economiști și gânditori
notabili în economie
Organizații internaționale
Vezi și
Abundență
Categorie  • Index  • Lists  • Outline  • Publications
Business and economics portal