Cost de tranzacție

Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită.
Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor.
Acest articol a fost etichetat în aprilie 2007

De cele mai multe ori costurile de tranzacție sunt definite ca reprezentând costurile tuturor resurselor necesare pentru a face o schimbare (de exemplu descoperirea unor oportunități de schimb, negocierea schimbului, monitorizare).[1].Termenul de "cost de tranzacție" a fost folosit pentru prima data de către economistul Ronald Coase în articolul său "The Nature of the Firm". O funcție majoră a instituțiilor este aceea de a scădea costurile de tranzacție dintre interacțiunile umane.

Costuri de tranzacție în procese de tranziție

Este vorba aici (în articol) de costurile de tranzacție și despre ce rol au acestea în cazul unor reforme instituționale, mai exact în cazul procesului de tranziție de la sistemul economic socialist la sistemul de piață liberă.

Reguli formale și informale în ceea ce privește costurile de tranzacție în procese de tranziție de sistem

Atunci când se vorbește despre procesul de tranziție de la un sistem la altul, intră în discuție printre altele și reformarea instituțiilor. Regulile jocului se stabilesc între instituțiile sistemului, care constau în acest caz în instituții formale și informale. Din moment ce regulile informale nu reprezintă o variabilă politică, tranziția de la un sistem la altul trebuie să însemne promulgarea unor reguli formale (noi). Acestea sunt: constituția, justiția și regulile guvernamentale. Rezultatele tranziției depind de interacțiunea dintre regulile formale și cele informale. Noile reguli formale creează noi stimulente și oportunități pentru interacțiunile umane.[2] S-a constatat faptul că armonia dintre regulile formale și cele informale este un factor ce reduce costurile de tranzacție în cazul menținerii structurilor dintr-o comunitate. Se poate sugera faptul că interacțiunile dintre instituțiile formale ale capitalismului și elemente de bază din cultura fostelor state socialiste, poate fi un motiv important pentru încetinirea rezultatelor în cazul reformării instituționale.

Reguli formale în sistemul capitalist

Cele mai importante reguli formale care diferențiază capitalismul de alte sisteme sunt:

  • credibilitatea și stabilitatea drepturilor de proprietate
  • libertatea contractelor
  • independența judiciară
  • constituția.

Rolul regulilor formale

Unii gânditori consideră aceste instituții formale de bază ale capitalismului ca fiind (figurativ) drepturi negative. Funcția majoră a acestor drepturi negative este aceea de a reduce puterea discreționară a statelor legislatoare și birocratice și de a proteja drepturile individuale și proprietatea privată de regula majorității, cu alte cuvinte de a scădea costurile de tranzacție dintre stat și societate.

  • Libertatea contractelor reduce costurile tranzacționale în ceea ce privește identificarea valorii resurselor cu privire la sporirea productivității.
  • Un sistem judiciar independent servește la funcționarea și protejarea drepturilor individului împotriva restului lumii.
  • Constituția protejează individul împotriva regulii majorității. De aceea Buchanon a spus adesea că termenul "constituție" ar trebui să apară înainte de termenul "democrație".[3]

Individualism și tranziție instituțională

Instituțiile de bază ale capitalismului cer o cultură a individualismului, o cultură a încurajării individului de a-și urma propriile scopuri, inițiative. Astfel se poate spune faptul că o constrângere informală a interacțiunilor umane este cultura. Rezultatele reformării instituționale din țările fost-socialiste depind de abilitatea, în mod individual a acestora de a reduce în perioada de tranziție costurile de tranzacție, pornind de la interacțiunea dinte instituțiile formale ale capitalismului și cultura respectivelor țări.

Note

  1. ^ Wallis J. și North D. -"Measuring the Transaction Sector in the United States Economy, University of Chicago, p.2 "
  2. ^ Svetozar Pejovich -"Understanding the transaction Costs of Transition: it is the culture , Stupid"24/2003,p.4
  3. ^ James Buchanon-"Property as a Guarantor of Liberty".Eduard Elgar, p.59

Bibliografie

Svetozar Pejovich-"Understanding the Transaction Costs of Transition: it is the Culture , Stupid", 24/2003

Legături externe

  • http://www.icer.it/docs/wp2003/Pejovich 24_03.pdf


v • d • m
Economia
Teoria economică  • Economie politică  • Economie aplicată
Metodologie
Sistem economic  • Microfundații  • Economia matematică  • Econometrie  • Economia computațională  • Economia experimentală  • Publicații
Microeconomie
Problema cererii  • Bugetul stabilit  • Teoria consumatorului  • Convexitate  • Cost (mediu  • marginal  • de oportunitate  • social  • nerecuperabile  • de tranzacție)  • Analiza cost-beneficiu  • Pierderea nerecuperabilă a eficienței  • Distribuție  • Economie de scară  • Economie de anvergură  • Elasticitate  • Echilibrul (General)  • Externalitate  • Firme  • Curba de indiferență  • Dobândă  • Alegerea intertemporală  • Piață (Eșecul pieței  • Formele pieței)  • Concurență (Monopolistică  • Perfectă (Monopol  • Bilateral  • Monopson  • Oligopol  • Oligopson))  • Non‐convexitate  • Optimalitate Pareto  • Preferință  • Preț  • Set de producție  • Profit  • Bun colectiv  • Rata profitului  • Raționalizare  • Chiria  • Rata veniturilor  • Risc  • Raritate  • Deficit  • Surplus  • Alegerea socială  • Cerere și ofertă  • Comerț  • Incertitudine  • Utilitate (așteptată  • marginală)  • Valoare  • Salariu  • Publicații
Macroeconomie
Cererea agregată  • Balanța de plăți  • Ciclu economic  • Utilizarea capacității  • Rularea capitalului  • Bancă centrală  • Încrederea consumatorilor  • Valută  • Deflație  • Cererea de bani  • Șocul cererii  • Criză (Marea Criză)  • DSGE  • Cerere efectivă  • Așteptări (adaptive  • raționale)  • Politica fiscală  • Teoria generală a lui Keynes  • Creștere  • Indicator  • Inflație (Hiperinflație)  • Rata dobânzii  • Investiție  • Modelul IS-LM  • Venitul național  • Politica monetară  • Ban (mijloc de plată)  • Masa monetară  • NAIRU  • Sistemul conturilor naționale  • PPP  • Recesiunea  • Economii  • Reducerea inflației  • Stagflație  • Șocul aprovizionării · Șomaj  • Publicații
Matematică economică
Cercetarea operațională  • Econometrie  • Teoria deciziei  • Teoria jocurilor  • Mecanism de proiectare  • Analiza intrări-ieșiri  • Matematici financiare
Domeniile de aplicare
Agrară  • Afacerilor  • Demografică  • Dezvoltare  • Geografia economică  • Istoria economică  • Educația  • Ingineriei  • Mediului  • Financiară  • Sănătății  • Organizație industrială  • Internațională  • Cunoaștere  • Muncii  • Drept și economie  • Monetară  • Resurselor naturale  • Planificarea economică  • Politică economică  • Economie publică  • Alegerea publică  • Regională  • Servicii  • Științe socioeconomice  • Sociologie economică  • Statistici economice  • Transport  • Urbană  • Bunăstare
Școli de gândire economică
Gândirea economică antică  • Anarhistă  • Mutualism  • Austriacă  • Comportamentală  • Budistă  • Chicago  • Clasică  • Ecologică  • evoluționară  • Feministă  • Georgism  • Heterodoxă  • Istorică  • Instituțională  • keynesiană (Neokeynesiană  • Noile economii keynesiene  • Postkeynesiană)  • Principală  • Malthusianism  • Marxistă (Neomarxistă)  • Mercantilism  • Neoclasică  • Lausanne  • Marginalism  • Noua macroeconomie clasică  • Teoria reală a ciclului de afaceri  • Noi economii instituționale  • Curentul economic fiziocrat  • Socialistă  • Stockholm  • Economia ofertei  • Entropie economică
Economiști și gânditori
notabili în economie
Organizații internaționale
Vezi și
Abundență
Categorie  • Index  • Lists  • Outline  • Publications
Business and economics portal