Avignon

Avignon
Avinhon
—  Oraș  —
Drapel Stemă
Avignon (Franța) Poziția geografică în Franța
Coordonate: 43°56′55″N 4°48′30″E ({{PAGENAME}}) / 43.948611111111°N 4.8083333333333°E
Țară	Franța
Regiune	Provența-Alpi-Coasta de Azur
Departament	Vaucluse
Guvernare
- Primar	Cécile Helle[*][[Cécile Helle (politiciană franceză)|​]] (Partidul Socialist, martie 2014)
Suprafață[1]
- Total	64,78 km²
Altitudine	122 m.d.m.
Populație (2005)
- Total	90,8 locuitori
- Densitate	1,326 loc./km²
Fus orar	UTC+1
Cod poștal	84000[2]
Prefix telefonic	49
Localități înfrățite
- 13 orașe înfrățite	listă
Prezență online
Sit Oficial OpenStreetMap relation
Poziția localității Avignon
Modifică date / text

Avignon este un oraș în sudul Franței, prefectura departamentului Vaucluse în regiunea Provence-Alpi-Coasta de Azur.

Istorie

În antichitate Avignonul a fost capitala tribului galic al kavarilor. Din timpul epocii romane s-au păstrat mai multe ruine. În Evul Mediu Avignonul a aparținut Statelor Papale, care-l controlau prin intermediul unui vice-legat. Prin tratatul de pace de la Tolentino (1797) orașul în cele din urmă a fost cedat Directoratului Francez. În apropierea orașului sunt depozite de nisip de bună calitate, care astăzi este exportat în Italia pentru fabricarea sticlei. În Evul Mediu vânzarea de nisip pentru sticlă a adus un venit considerabil Statelor Papale.

Orașul a jucat în istoria Bisericii Romano-Catolice un loc însemnat, deoarece în cursul a 72 de ani (1309-1377) a servit ca sediu al papilor. Clement al V-lea, prin ordonanță de la Filip al IV-lea a mutat reședința de la Roma. Dar, chiar și după această perioadă de 70 de ani, cunoscută sub numele de Captivitatea papilor la Avignon, acest oraș a servit ca sediu al unor papi schismatici până în 1409 (Schisma apuseană).

Localizare

Avignon este situat pe malul stâng al Ronului în departamentul Vaucluse, la 640 km sud-est de Paris și la 80 km nord-vest de Marsilia.

Centrul istoric din Avignon a fost înscris în anul 1995 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Personalități născute aici

• René Girard (1923 - 2015), antropolog.

Note

Vezi și

• Sur le pont d'Avignon
• Listă de orașe în Franța
• Locuri din patrimoniul mondial

Legături externe

• fr Situl oficial al orașului
• fr Festivalul din Avignon
• fr Situl Palatului papilor
• Avignon – periplu printre palatele papale, 28 august 2011, Nicu Parlog, Descoperă - Travel
• Cetatea captivitatii Papale Arhivat în 11 iulie 2012, la Wayback Machine., 25 aprilie 2006, Revista Magazin
• Teatru pe limba altora. Avignon 2008: Necesara "baie de teatru", 7 octombrie 2008, Cristina Modreanu, Ziarul de Duminică

v • d • m Patrimoniu mondial UNESCO în Franța Catedrala din Amiens · Salina regală din Arc-et-Senans · Monumentele romane din Arles · Orașul vechi din Avignon (Catedrala, Palatul papilor și Pont Saint-Bénézet) · Clopotnițele din Belgia și Franța · Catedrala din Bourges · Port de la Lune din Bordeaux · Canal du Midi · Orașul vechi din Carcassonne · Catedrala Notre-Dame din Chartres, Chartres · Castelul Fontainebleau și parcul său · Abația Fontenay · Capul Girolata, Capul Porto, Calanche și Parcul Scandola din Corsica · Le Havre · Drumul Sfântului Iacob din Franța · Valea Loarei · Orașul vechi din Lyon · Mont Saint-Michel · Piețele Stanislas, de la Carrière, și d'Alliance in Nancy · Amfiteatrul și Arcul de Triumf din Orange · Sainte-Chapelle, Paris · Catedrala Notre-Dame din Paris · Malul Senei, Paris · Mont Perdu, în Pirinei · Pont du Gard · Provins · Bazilica Saint Rémi și Palais du Tau, Reims · Catedrala Notre-Dame din Reims · Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Rouen  · Saint-Émilion · Biserica din Saint-Savin sur Gartempe · Grande Île din Strasbourg · Palatul Versailles  · Bazilica din Vézelay · Peștera din Lascaux și Cro-Magnon în Valea Vézère

v • d • m Capitalele Europene ale Culturii 1985 Atena · 1986 Florența · 1987 Amsterdam · 1988 Berlin · 1989 Paris · 1990 Glasgow · 1991 Dublin · 1992 Madrid · 1993 Anvers · 1994 Lisabona · 1995 Luxemburg · 1996 Copenhaga · 1997 Salonic · 1998 Stockholm · 1999 Weimar · 2000 Avignon · Bergen · Bologna · Bruxelles · Cracovia · Helsinki · Praga · Reykjavík · Santiago de Compostela · 2001 Porto · Rotterdam · 2002 Bruges · Salamanca · 2003 Graz · 2004 Genova · Lille · 2005 Cork · 2006 Patras · 2007 Luxemburg · Sibiu · 2008 Liverpool · Stavanger · 2009 Linz · Vilnius · 2010 Essen · Istanbul · Pécs · 2011 Tallinn · Turku · 2012 Guimarães · Maribor · 2013 Košice · Marsilia · 2014 Riga · Umeå · 2015 Mons · Plzeň · 2016 San Sebastián · Wrocław · 2017 Aarhus · Paphos · 2018 Leeuwarden · Valletta · 2019 Matera · Plovdiv · 2020/2021 Galway · Rijeka · 2022 Novi Sad · Esch-sur-Alzette · Kaunas · 2023 Timișoara · Eleusina · Veszprém · 2024  Tartu · Bad Ischl · Bodø · 2025  Gorizia · Chemnitz · 2026  Oulu · Trenčín

v • d • m Provinciile istorice ale Franței Provinciile în 1789 Alsacia • Angoumois • Anjou • Artois • Aunis • Auvergne • Basse-Navarre • Béarn • Beaujolais • Berry • Bourbonnais • Burgundia • Bretania • Champagne • Corsica • Dauphiné • Flandra/Hainaut (Flandra și Hainaut) • Pays de Foix • Forez • Franche-Comté • Gasconia • Guyenne • Île-de-France • Languedoc • Landau • Limousin • Lorena • Lyonnais • Maine • Marche • Nivernais • Normandia • Orléanais • Perche • Picardia • Poitou • Provența • Roussillon • Saintonge • Touraine • Trois-Évêchés După revoluție Avignon1 și Comtat Venaissin1 • Montbéliard2 • Mulhouse3 • Savoia4 • Nisa4 11791.   21793.   3 1798.   41860.

 Acest articol legat de o zonă sau o localitate din Franța este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa