Bruges

Bruges
Brugge
—  Oraș  —

Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Bruges se află în Belgia
Bruges
Bruges
Bruges (Belgia)
Bruges în Belgia
Coordonate: 51°13′N 03°14′E ({{PAGENAME}}) / 51.217°N 3.233°E

ȚarăBelgia
RegiuneFlandra
ProvincieFlandra de Vest
ArondismentBruges

Secțiuni
 
Brugge
Assebroek
Dudzele
Koolkerke
Lissewege
Sint-Andries
Sint-Kruis
Sint-Michiels

Guvernare
 - PrimarDirk De fauw[*][[Dirk De fauw (politician belgian)|​]] (Christen-Democratisch en Vlaams[*][[Christen-Democratisch en Vlaams (political party in Flanders/Belgium)|​]], )

Suprafață
 - Total138,4 km²
Altitudinem.d.m.

Populație (2008)
 - Total117.073 locuitori
 - Densitate846 loc./km²

Fus orarUTC+1
Cod poștal8000, 8200, 8310, 8380
Prefix telefonic050

Localități înfrățite
 - SalamancaSpania
 - BurgosSpania
 - GuadalajaraMexic

Prezență online
Sit oficial
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Bruges în Provincia Flandra de Vest
Bruges în Provincia Flandra de Vest
Bruges în Provincia Flandra de Vest
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Bruges (în limba franceză și în limba română; respectiv Brugge în limba olandeză) este un oraș neerlandofon situat în provincia Flandra de Vest, regiunea Flandra din Belgia. În prezent este capitala provinciei Flandra de Vest în regiunea Flandra din Belgia. La 1 ianuarie 2008 avea o populație totală de 117.073 locuitori.

Descriere

Madonna" de Michelangelo din Biserica Onze-Lieve-Vrouwekerk

Numele orașului provine din norvegiana veche: Bryggja = pod, punte, (un) chei.

Titlul de oraș i-a fost acordat în 1128. În Evul Mediu a fost membru și, pentru o perioadă, capitală a Ligii Hanseatice.

În biserica "Onze-Lieve-Vrouwekerk" se găsește unica sculptură în marmură "Madonna", dinafara Italiei, a lui Michelangelo, destinată inițial pentru altarul domului din Siena (Italia).

Bazilica Sfântul Sânge din Bruges (Basiliek van het Heilig Bloed) păstrează, potrivit legendei, un flacon cu sângele lui Isus din Nazaret. Flaconul respectiv este scos în public în ziua de Înălțarea Domnului într-o procesiune cu caracter medieval, care se defășoară anual, începând din 1291.

Centrul vechi istoric al orașului - unul dintre cele mai bine păstrate din Europa - este inclus pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. El are o suprafață de cca. 430 ha.

Orașul a fost desemnat drept capitală culturală în 2002.

Mai este denumit «Veneția de Nord» datorită numeroaselor canale care încercuiesc și traversează orașul.

Bruges are și un important port și adăpostește, de asemenea, Colegiul Europei.

Geografie

Comuna actuală Bruges a fost formată în urma unei reorganizări teritoriale în anul 1977, prin înglobarea într-o singură entitate a 8 comune învecinate. Suprafața totală a comunei este de 138,40 km². Comuna este subdivizată în secțiuni, ce corespund aproximativ cu fostele comune de dinainte de 1977. Acestea sunt:

  • I. Bruges
  • II. Koolkerke
  • III. Sint-Andries
  • IV. Sint-Michiels
  • V. Assebroek
  • VI. Sint-Kruis
  • VII. Dudzele
  • VIII. Lissewege

Comunele limitrofe sunt:

Personalități născute aici

Vezi și

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Bruges
  • Bruges: scurtă rătăcire într-o fantezie flamandă, 16 octombrie 2009, Adrian Cochino, Evenimentul zilei
  • Bruges - orasul unei povesti Arhivat în , la Wayback Machine., 29 mai 2008, Revista Magazin
  • Bruges - mandria Belgiei Arhivat în , la Wayback Machine., 7 martie 2007, Revista Magazin


v  d  m
Capitalele Europene ale Culturii

1985 Atena · 1986 Florența · 1987 Amsterdam · 1988 Berlin · 1989 Paris · 1990 Glasgow · 1991 Dublin · 1992 Madrid · 1993 Anvers · 1994 Lisabona · 1995 Luxemburg · 1996 Copenhaga · 1997 Salonic · 1998 Stockholm · 1999 Weimar · 2000 Avignon · Bergen · Bologna · Bruxelles · Cracovia · Helsinki · Praga · Reykjavík · Santiago de Compostela · 2001 Porto · Rotterdam · 2002 Bruges · Salamanca · 2003 Graz · 2004 Genova · Lille · 2005 Cork · 2006 Patras · 2007 Luxemburg · Sibiu · 2008 Liverpool · Stavanger · 2009 Linz · Vilnius · 2010 Essen · Istanbul · Pécs · 2011 Tallinn · Turku · 2012 Guimarães · Maribor · 2013 Košice · Marsilia · 2014 Riga · Umeå · 2015 Mons · Plzeň · 2016 San Sebastián · Wrocław · 2017 Aarhus · Paphos · 2018 Leeuwarden · Valletta · 2019 Matera · Plovdiv · 2020/2021 Galway · Rijeka · 2022 Novi Sad · Esch-sur-Alzette · Kaunas · 2023 Timișoara · Eleusina · Veszprém · 2024  Tartu · Bad Ischl · Bodø · 2025  Gorizia · Chemnitz · 2026  Oulu · Trenčín

  • v
  • d
  • m
Orașe membre ale Ligii Hanseatice după cerc
  • Orașele lider ale cercurilor sunt prezentate în majuscule.
  • Orașele libere imperiale ale Sfântului Imperiu Roman sunt indicate în italice.
Cercul sorbian
Lübeck
Principalele rute de comerț ale Ligii Hanseatice

Lubeck — unul din orașele importante ale Ligii Hanseatice
Cercul saxon
Cercul baltic
Danzig
(Gdańsk)
  • Breslau (Wrocław)
  • Dorpat (Tartu)
  • Elbing (Elbląg)
  • Königsberg (Kaliningrad)
  • Cracow (Kraków)
  • Reval (Tallinn)
  • Riga (Rīga)
  • Thorn (Toruń)
Cercul westfalian

Kontore
Orașe de bilanț și
control ale Hansei
Principale
Secundare
Alte orașe3 ale
Ligii Hanseatice
  • 1 Köln și Dortmund fuseseră ambele capitale ale Cercului Westfalian la timpi diferiți.
  • 2 Antwerp a început să dețină importanță după fosta capitală Bruges a devenit inaccesibilă din cauza colmatării canalului Zwin.
  • 3 Inițial, orașele care constituiau Liga Hanseatică, erau doar orașe portuare, dar după un timp, orașe continentale (fără ieșire la mare) au aderat la Liga Hanseatică.
Control de autoritate