Crâmpoșie selecționată

Crâmpoșie selecționată este un soi românesc de struguri albi obținut în 1972, prin hibridarea liberă a soiului tradițional Crâmpoșie, de un grup de cercetători format din I. Dobrescu, Emilian Popescu, Daria Basamac, Victoria Lepădatu, Marin Neagu, Petre Baniță, Mircea Mărculescu și Ștefan Buterez[1] de la Stațiunea de Cercetare și Producție Viti Vinicolă Drăgășani.

Caracteristici morfologice[2]

Frunza adultă este mijlocie, întreagă sau ușor trilobată, colorată verde închis și puternic scămoasă pe fața inferioară. Limbul este gros și gofrat. Sinusurile laterale sunt superficiale, iar sinusul pețiolar este o liră. Dinții sunt mijlocii, cu margini rotunjite și mucronați. Nervurile sunt verzi, iar pețiolul este de culoare verde-vineție, mai lung decât lungimea nervurii mediane. Strugurele este cilindro-conic, de mărime mijlocie spre mare, cu o așezare a boabelor foarte densă, astfel încât acestea se deformează. Bobul este mijlociu, de formă sferică, având la maturitatea deplină o culoare verde-gălbuie cu pete ruginii. Miezul este zemos, iar sămânța este mijlocie ca mărime, ușor rotundă.

Particularități agrobiologice

Soiul are o vigoare medie de creștere, își maturează strugurii în epoca a V-a, are o fertilitate bună manifestată printr-un procent de aproximativ 70 % lăstari fertili, cu valori ale coeficienților de fertilitate care se înscriu în limitele: c.f.r.0,8-0,9 și c.f.a. 1,2-1,5. Soiul nu meiază, nu mărgeluiește și are o bună rezistență la boli și dăunători.

Caracteristici tehnologice

Producția de struguri este de 16,5 t/ha și constante de la an la an[3]. Acumulează zaharuri între 186-209 g/l, în funcție de arealul de cultură. Se obține un vin alb de consum cu 11,6% vol. alcool, aciditate 4,6 g/l H2SO4 și 22,3 g/l extract sec nereducător.

Note

  1. ^ „Struguri pentru vin - Struguri pentru vin”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Ampelografie, Marinela Stroe, Facultatea de Horticultură, București, 2012, pag. 238-239
  3. ^ Ion M. Pușcă Vechi soiuri românești de viță de vie, Editura Tipografia Intact, 2006, pag. 90

Bibliografie

  • Podgoriile și vinurile României. Autori: V.D.Cotea, N.Barbu, C.C.Grigorescu, V.V.Cotea. Editura Academiei Romane, București 2003
  • CERCETĂRI PRIVIND COMPORTAREA UNOR SOIURI DE STRUGURI PENTRU VINURI ALBE CREATE LA S.C.D.V.V. BLAJ, ÎN CONDIȚIILE PODGORIEI TÂRNAVE (Lucrare de doctorat), Ana Maria Călugăr, Cluj-Napoca, 2011


v • d • m
Soiuri românești de struguri
Soiuri albe
Alb mare  • Alb mărunt rotund  • Alb mic  • Alb românesc  • Albă zaharoasă  • Albă verde  • Albinos  • Albișoară  • Albuț mărunt  • Arcadia  • Ardeleanca  • Armaș  • Bacator  • Bălăban  • Bășicată  • Berbecel  • Boerească  • Boscănată albă  • Braghină  • Cârcioasă  • Ceaslă  • Chimighiera  • Cioinic  • Coadă grasă  • Coarnă albă aromată  • Crâmpoșie  • Crâmpoșie selecționată  • Creață de Banat  • Cruciulița  • Diminichiu alb  • Fetească Albă  • Fetească Regală  • Firțigaia  • Focșăneanca  • Frâncușă  • Galbenă de Odobești  • Galbenă verde  • Gordan  • Gordin  • Grasă de Cotnari  • Iordana de Târnave  • Majarcă albă  • Majarca de Timiș  • Mustoasă de Măderat  • Om rău  • Pârciu  • Plăvaie  • Plăvaie de Vrancea  • Plop  • Poama mare a calului  • Poamă boierească  • Poamă mare  • Poamă moale  • Struguri albi  • Struguri păsărești  • Șarbă  • Tămâioasă Românească  • Târțără  • Verdea de Panciu  • Zghihară de Huși

Soiuri roșii
Bambal  • Băbească neagră  • Bălăban roșu  • Bătută neagră  • Boscănată neagră  • Busuioacă de Bohotin  • Corb de Sălaj  • Corb de Mehedinți  • Diminichiu roșu  • Epuroaica  • Fetească Neagră  • Gelu  • Leșească roșie  • Neagra  • Neagră bătută mustoasă  • Negru boia  • Negru de Drăgășani  • Negru lung  • Negru moale  • Negru românesc  • Negru Sarichioi de Tulcea  • Negru vârtos  • Novac  • Roșioară de Dolj  • Scuturătoare  • Somoveanca de Tulcea  • Țiganca  • Vulpe
Alte soiuri
(dispărute)
Ciomeagă  • Coiunghios Alb  • Parmac de Calafat  • Razachie  • Rosé de Mehedinți  • Seina de Vrancea  • Seina de Maramureș  • Tigvoasă