Tămâioasă românească

Tămâioasa românească este un vechi soi românesc de struguri folosit pentru producerea de vinuri de calitate albe, dulci și aromate. Acest soi cultivat de mai bine de două milenii în spațiul românesc își găsește rădăcinile în sudul Greciei antice, fiind apreciat de către toate popoarele aflate în bazinul Mării Mediterane, unde era folosit ca monedă de schimb.

În spațiul românesc, soiul a ajuns atât prin coloniștii greci, cat și prin intervenția romanilor. Suprafața totală actuală cultivată cu Tămâioasă românească este de aproape 1.000 de hectare. Pentru a se produce vinuri cu denumire de origine controlată (DOC), acest soi este cultivat în Cotnari, Huși, Dealu Mare (Valea Călugărească, Urlați, Ceptura, Tohani, Merei, Zorești și Breaza), Pietroasele, Ștefănești, Argeș, Drăgășani, Banu Mărăcine, Segarcea, Mehedinți (Severin, Corcova, Golul Drâncei, Vânju Mare, Orevița), Murfatlar (Medgidia și Cernavodă) și Banat la Cramele Recaș.

Producția de struguri este relativ modestă, de până la 8-10.000 kg/ha și scade în procesul de supracoacere ajungând la 4-6.000 kg/ha. Strugurii acumulează frecvent 240-250 g/l zaharuri, iar în anii favorabili chiar 270-300 g/l.

Vinurile au un conținut de alcool de 12%-12,5%, de o culoare între galben-auriu și chihlimbariu, cu o aromă bogată de flori de tei și salcâm, cu o mare persistență gusto-olfactivă. Intensitatea aromei se menține la învechirea în sticlă până la 7-8 ani după care intensitatea scade, iar aroma sugerează mirosul fagurelui de miere.

Bibliografie

  • Ion M. Pușcă, Vechi soiuri românești de viță de vie, Editura Tipografia Intact, 2006, pag. 178-182

Note


Legături externe

  • Top Tămâioasa românească — degustarea specialiștilor




 Acest articol despre viticultură sau oenologie este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.

v  d  m
Soiuri românești de struguri
Soiuri albe
Alb mare  • Alb mărunt rotund  • Alb mic  • Alb românesc  • Albă zaharoasă  • Albă verde  • Albinos  • Albișoară  • Albuț mărunt  • Arcadia  • Ardeleanca  • Armaș  • Bacator  • Bălăban  • Bășicată  • Berbecel  • Boerească  • Boscănată albă  • Braghină  • Cârcioasă  • Ceaslă  • Chimighiera  • Cioinic  • Coadă grasă  • Coarnă albă aromată  • Crâmpoșie  • Crâmpoșie selecționată  • Creață de Banat  • Cruciulița  • Diminichiu alb  • Fetească Albă  • Fetească Regală  • Firțigaia  • Focșăneanca  • Frâncușă  • Galbenă de Odobești  • Galbenă verde  • Gordan  • Gordin  • Grasă de Cotnari  • Iordana de Târnave  • Majarcă albă  • Majarca de Timiș  • Mustoasă de Măderat  • Om rău  • Pârciu  • Plăvaie  • Plăvaie de Vrancea  • Plop  • Poama mare a calului  • Poamă boierească  • Poamă mare  • Poamă moale  • Struguri albi  • Struguri păsărești  • Șarbă  • Tămâioasă Românească  • Târțără  • Verdea de Panciu  • Zghihară de Huși


Soiuri roșii
Bambal  • Băbească neagră  • Bălăban roșu  • Bătută neagră  • Boscănată neagră  • Busuioacă de Bohotin  • Corb de Sălaj  • Corb de Mehedinți  • Diminichiu roșu  • Epuroaica  • Fetească Neagră  • Gelu  • Leșească roșie  • Neagra  • Neagră bătută mustoasă  • Negru boia  • Negru de Drăgășani  • Negru lung  • Negru moale  • Negru românesc  • Negru Sarichioi de Tulcea  • Negru vârtos  • Novac  • Roșioară de Dolj  • Scuturătoare  • Somoveanca de Tulcea  • Țiganca  • Vulpe
Alte soiuri
(dispărute)
Ciomeagă  • Coiunghios Alb  • Parmac de Calafat  • Razachie  • Rosé de Mehedinți  • Seina de Vrancea  • Seina de Maramureș  • Tigvoasă