Romb de aur

Rombul de aur

În geometrie, rombul de aur este un romb ale cărui diagonale au lungimile în raportul secțiunii de aur:[1]

D d = φ = 1 + 5 2 1 , 618   034 {\displaystyle {D \over d}=\varphi ={{1+{\sqrt {5}}} \over 2}\approx 1,618~034}

Echivalent, este paralelogramul Varignon (format din punctele de mijloc ale laturilor unui patrulater) al dreptunghiului de aur.[1] Romburile de acest tip formă formează fețele mai multor poliedre notabile. Rombul de aur diferă de cele două romburi din pavare Penrose, care sunt și ele legate de secțiunea de aur, dar în alte moduri, având forme diferite de rombul de aur. Confuzia apare și în surse cunoscute.[2]

Unghiuri

Fiind un romb, are proprietățile generale ale romburilor.

Unghiurile interne ale rombului de aur sunt:[3]

  • Unghiurile ascuțite
α = 2 arctan 1 φ {\displaystyle \alpha =2\arctan {1 \over \varphi }}  ;
folosind formula de adunare ale arctangentelor relația precedentă devine:
α = arctan 2 φ 1 ( 1 φ ) 2 = arctan 2 φ 1 φ = arctan 2 63 , 43495 . {\displaystyle \alpha =\arctan {{2 \over \varphi } \over {1-({1 \over \varphi })^{2}}}=\arctan {{2 \over \varphi } \over {1 \over \varphi }}=\arctan 2\approx 63,43495^{\circ }.}
  • Unghiurile obtuze sunt suplementare celor ascuțite:
β = 2 arctan φ = π arctan 2 116 , 56505 . {\displaystyle \beta =2\arctan \varphi =\pi -\arctan 2\approx 116,56505^{\circ }.}
Acesta este și unghiul diedru dintre fețele dodecaedrului regulat.[4]
Notă: O egalitate curioasă este: π arctan 2 = arctan 1 + arctan 3. {\displaystyle \pi -\arctan 2=\arctan 1+\arctan 3.}

Laturi și diagonale

Folosind la romb teorema paralelogramului,[5]

Lungimea laturii rombului de aur față de lungimea diagonalei mici d {\displaystyle d} este:

a = 1 2 d 2 + ( φ d ) 2 = 1 2 1 + φ 2   d = 2 + φ 2   d = 1 4 10 + 2 5   d 0 , 95106   d . {\displaystyle a={1 \over 2}{\sqrt {d^{2}+(\varphi d)^{2}}}={1 \over 2}{\sqrt {1+\varphi ^{2}}}~d={{\sqrt {2+\varphi }} \over 2}~d={1 \over 4}{\sqrt {10+2{\sqrt {5}}}}~d\approx 0,95106~d.}

Prin urmare, lungimile diagonalelor rombului de aur în funcție de lungimea laturii a {\displaystyle a} sunt:[3]

d = 2 a 2 + φ = 2 3 φ 5   a = 2 2 5   a 1 , 051 46   a , {\displaystyle d={2a \over {\sqrt {2+\varphi }}}=2{\sqrt {{3-\varphi } \over 5}}~a={\sqrt {2-{2 \over {\sqrt {5}}}}}~a\approx 1,051\,46~a,}
D = 2 φ a 2 + φ = 2 2 + φ 5   a = 2 + 2 5   a 1 , 701 30   a . {\displaystyle D={2\varphi a \over {\sqrt {2+\varphi }}}=2{\sqrt {{2+\varphi } \over 5}}~a={\sqrt {2+{2 \over {\sqrt {5}}}}}~a\approx 1,701\,30~a.}

Arie

Aria rombului de aur în funcție de lungimea diagonalei d {\displaystyle d} este:[6]

A = ( φ d ) d 2 = φ 2   d 2 = 1 + 5 4   d 2 0 , 809 02   d 2 , {\displaystyle A={{(\varphi d)\cdot d} \over 2}={{\varphi } \over 2}~d^{2}={{1+{\sqrt {5}}} \over 4}~d^{2}\approx 0,809\,02~d^{2},}

iar în funcție de lungimea laturii a {\displaystyle a} este:[3][6]

A = ( sin ( arctan 2 ) )   a 2 = 2 5   a 2 0 , 894 43   a 2 . {\displaystyle A=(\sin(\arctan 2))~a^{2}={2 \over {\sqrt {5}}}~a^{2}\approx 0,894\,43~a^{2}.}

Notă: α + β = π {\displaystyle \alpha +\beta =\pi } , deoarece sin α = sin β . {\displaystyle \sin \alpha =\sin \beta .}

Ca fețe de poliedre

Mai multe poliedre notabile au fețele în formă de romburi de aur. Acestea sunt cele două romboedrele de aur (cu șase fețe fiecare), dodecaedrul Bilinski⁠(d) (cu 12 fețe), icosaedrul rombic (cu 20 de fețe), triacontaedrul rombic (cu 30 de fețe) și hexacontaedrul rombic neconvex (cu 60 de fețe). Primele cinci dintre acestea sunt singurele poliedre convexe cu fețe romb de aur, dar există o infinitate de poliedre neconvexe care au această formă a fețelor lor.[7]

  • Romboedru de aur ascuțit
    Romboedru de aur ascuțit
  • Romboedru de aur obtuz
    Romboedru de aur obtuz
  • Dodecaedru Bilinski
    Dodecaedru Bilinski
  • Icosaedru rombic
    Icosaedru rombic
  • Triacontaedru rombic
    Triacontaedru rombic
  • Hexacontaedru rombic
    Hexacontaedru rombic

Note

  1. ^ a b en Senechal, Marjorie (), „Donald and the golden rhombohedra”, În Davis, Chandler; Ellers, Erich W., The Coxeter Legacy, American Mathematical Society, Providence, RI, pp. 159–177, ISBN 0-8218-3722-2, MR 2209027 
  2. ^ en Livio, Mario (), The Golden Ratio: The Story of Phi, the World's Most Astonishing Number, New York: Broadway Books, p. 206 
  3. ^ a b c en Ogawa, Tohru (ianuarie 1987), „Symmetry of three-dimensional quasicrystals”, Materials Science Forum, 22-24: 187–200, doi:10.4028/www.scientific.net/msf.22-24.187 . See in particular table 1, p. 188.
  4. ^ en Gevay, G. (iunie 1993), „Non-metallic quasicrystals: Hypothesis or reality?”, Phase Transitions, 44 (1-3): 47–50, doi:10.1080/01411599308210255 
  5. ^ en Eric W. Weisstein, Rhombus la MathWorld.
  6. ^ a b en Eric W. Weisstein, Golden Rhombus la MathWorld.
  7. ^ en Grünbaum, Branko (), „The Bilinski dodecahedron and assorted parallelohedra, zonohedra, monohedra, isozonohedra, and otherhedra” (PDF), The Mathematical Intelligencer, 32 (4): 5–15, doi:10.1007/s00283-010-9138-7, hdl:1773/15593 Accesibil gratuit, MR 2747698, arhivat din original (PDF) la  .
Portal icon Portal Matematică
  • v
  • d
  • m
Triunghiuri
Patrulatere
După numărul de laturi
Poligoane stelate
Clase