Secularism

Parte a seriei despre
Liberalism
Școli Istoria liberalismului Contribuții la teoria liberală
Idei Liberalism cultural Capitalism democratic Educație democratică Liberalism economic Piața liberă Piața ideilor Egalitarism Comerț liber Principiul efectelor nocive Individualism Laissez-faire Democrație liberală Neutralitatea liberală Economie de piață Negativ / libertate pozitivă Societate deschisă Societate permisivă Libertate politică Suveranitate populară Drepturile (individual) Secularism Separația între biserică și stat
Variante Anarhist Clasic Conservator Democratic Geolibertanism Georgism Verde Feminism liberal Internaționalism liberal Libertarianism Național Neoliberalism Ordoliberalism Paleoliberalism Extrema de centru Radicalism Religios Secular Social Socialist
Persoane Frédéric Bastiat Jeremy Bentham Isaiah Berlin Anders Chydenius Benjamin Franklin Adam Ferguson Milton Friedman John Kenneth Galbraith David Lloyd George Henry George William Ewart Gladstone Thomas Hill Green Václav Havel Friedrich Hayek Leonard Hobhouse Wilhelm von Humboldt David Hume Thomas Jefferson Immanuel Kant Adamantios Korais Wilfrid Laurier John Locke Thomas Babington Macaulay Salvador de Madariaga Giuseppe Mazzini James Mill John Stuart Mill Ludwig von Mises Montesquieu Robert Nozick Thomas Paine Lester B. Pearson Ayn Rand John Rawls David Ricardo Franklin D. Roosevelt Jean-Baptiste Say Herbert Spencer Adam Smith Alexis de Tocqueville Pierre Trudeau Mary Wollstonecraft
Organizații Partide liberale Rețeaua Liberală Africană (ALN) Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) Federația Liberală Arabă (ALF) Council of Asian Liberals and Democrats (CALD) Partidul Democrat European (PDE) Tineretul Liberal European (LYMEC) Federația Internațională a Tineretului Liberal (IFLRY) Internaționala Liberală Rețeaua Liberală pentru America de Sud (RELIAL) Rețeaua europeană liberală de Sud-Est (LIBSEEN)
Subiecte conexe Comunitarismul Conservatism Libertarianism Republicanism Socialism
v d m

Prin secularism sau laicitate se poate înțelege :

• pe planul filozofic un Weltanschauung (literal "privire înspre lume", utilizat ca sinonim pentru "părere despre lume și viață", "convingere metafizică" sau "concepție metafizică") rezultat din separarea dintre instituțiile religioase și puterea lumească. Acest Weltanschauung consideră imanența realității sociale ca atare, și renunță la chestiunile spirituale privind originile, rostul și orânduirea unei societăți, chestiuni care merg dincolo de această realitate ;
• pe planul etic, o atitudine umanistă care afirmă valoarea, demnitatea și autonomia persoanei și dreptul fiecărei ființe umane la cel mai mare nivel de libertate posibilă, inclusiv de conștiință, compatibilă în același timp cu drepturile altora. Umaniștii au datoria de a respecta drepturile întregii umanități, inclusiv generațiile viitoare ;
• pe planul politic, o constituție și o legislație care separă Statul de instituțiile religioase, fie în cadrul unei dictaturi, cum este comunismul, fie în cadrul unei democrații. În primul caz, instituțiile religioase sunt în general persecutate și libertatea de conștiință îngrădită în numele ateismului de stat ; în al doilea dimpotrivă, libertatea de conștiință pentru orice credincios de orice religie, pentru agnostici sau pentru atei este asigurată tocmai prin secularism. În secularismul politic, statul nu finanțează clerul ca atare, dar poate finanța școlile religioase sau clădirile destinate cultelor (cazul Franței sau Turciei).

Totodată, atât dictatura (inclusiv comunistă), cât și democrația pot funcționa fără secularism. În primul caz (dictatura) putem avea fie forme de subordonare a credincioșilor față de puterea de stat (cazul țărilor comuniste care nu interziceau credința, dar controlau instituțiile religioase), fie forme de subordonare a puterii de stat față de instituțiile religioase (cazul țărilor cu legislația obligatoriu conform preceptelor unei religii, în care credincioșii celorlalte religii precum și ne-credincioșii sunt persecutați : un astfel de stat este o "teocrație"). În al doilea caz (democrația) libertatea de conștiință pentru toți este asigurată prin legi, chiar dacă prin constituție există o religie de stat (sau mai multe) și chiar dacă statul finanțează clerul (cazul României și Republicii Moldova, printre multe alte țări).

Bibliografie suplimentară

• O istorie a secularizării - De la Cetatea lui Dumnezeu la cetatea oamenilor - (sec. XIV-XVIII), Simona Nicoară, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2005 - recenzie

Legături externe

• MISTERELE CUVINTELOR / Integrist, ortodox, fundamentalist, ultraortodox, 4 august 2009, Alexandru Ciolan, Ziarul de Duminică
• MISTERELE CUVINTELOR/ Secular de-un secol și ceva..., 3 martie 2010, Alexandru Ciolan, Ziarul de Duminică