Leucocoprinus cepistipes
Leucocoprinus cepistipes | |
---|---|
Irudi gehiago | |
Sailkapen zientifikoa | |
Erreinua | Fungi |
Klasea | Agaricomycetes |
Ordena | Agaricales |
Familia | Agaricaceae |
Generoa | Leucocoprinus |
Espeziea | Leucocoprinus cepistipes Pat., 1889 |
Basionimoa | Agaricus cepistipes |
Leucocoprinus cepistipes Agaricaceae familiako onddo espezie bat da.[1] Ez da jangarritzat hartzen.
Sinonimoak: Lepiota cepaestipes, Leucocoprinus cepaestipes.
Deskribapena
Kapela: 3 eta 8 cm bitarteko diametrokoa, zuria, okre antzeko kolorea erdian, kanpai itxurakoa, titi garbiarekin, ertza tolesduna, ildaskatua, mehea. Azal lehorra, xerlo erorkorrez estalia, ukitzean edo igurztean ertzean horitu egiten da.
Orriak: Zuriak, meheak, zabalak, estu, libreak, oinaren inguruan lepokoa osatuz.
Orri libreak: Oinera hurbiltzen diren orriak, baina ukitzen ez diotenak.
Hanka: 7 eta 10 cm bitarteko garaierakoa eta 0,4 eta 0,7 cm bitarteko lodierakoa, zuria, barnehutsa, oinarrian borra moduan puztua, flokosoa eraztunetik oinarriraino. Eraztun mehea, estua, iraunkorra.
Haragia: Zuria, mehea, ahula, ez ustelkorra, usain ahula du eta zapore leuna.[2]
Etimologia: Cepaestipes epitetoa latinetik dator, tipula esan nahi duen "cepae" hitzetik eta zurtoina esan nahi duen "stipes" hitzetik, beraz tipula-zurtoina. Espeziearen erraboildun oinarria aipatuz.
Jangarritasuna
Sukaldaritzarako baliorik gabea.[3]
Nahasketa arriskua
Substratu organikoetan hazten diren beste Leucocoprinus txiki batzuekin nahas daiteke.
Sasoia eta lekua
Udan eta udazkenean, hainbat aleko taldeetan soropildua hazten da, zerrauts pilatuetan, zerrategietako hondakinetan, baita lorategietan ere.[4]
Banaketa eremua
Mundu osoa.
Erreferentziak
- ↑ Euskal Herriko perretxiko eta onddoak, 2013, 2014, 2016, 2017, Fernando Pedro Pérez, Kultura Saila, Eusko Jaurlaritza • Bizkaiko Perretxiko eta Onddoak, A.D.E.V.E., 2012 • Euskalnatura • Euskal Herriko Onddoak. 5 tomos, Luis García Bona, Kriselv, 1987 • Catálogo micológico del País Vasco, Aeranzadi, 1973 • Mendizalearen Hiztegia [mikologia], Ostadar Mendi Taldea.
- ↑ (Gaztelaniaz) Mendaza, Ramon, Diaz, Guillermo. (1987). Guia fotografica y descriptiva 800 especies a todo color. Iberduero, 358 or. ISBN 84-404-0530-8..
- ↑ (Gaztelaniaz) Lotina, Roberto. (1985). Mil setas ibericas. Diputacion foral de vizcaya, 187 or. ISBN 84-505-1806-7..
- ↑ (Gaztelaniaz) Ubillos Javier. (2020). Curso de iniciación a la micología, fichas micológicas. Asociacion cultural “Baxauri” Kultur Elkartea Mikologia, Bajauri, Cofradia Vasca de Gastronomia..
Kanpo estekak
- Datuak: Q10546840
- Multimedia: Leucocoprinus cepistipes / Q10546840