Științe economice

Țările în funcție de rata de creștere a PIB-ului real în 2016. Țările în roșu se aflau în recesiune.
Economia

Științe economice
Economie politică • Țară dezvoltată
Economie de piațăFormele pieței
Cerere • Ofertă • Bani
Inflație • Deflație • Comerț
Economie heterodoxă
Economie planificată

Economia generală

Microeconomie • Mezoeconomie
Macroeconomie • Economie financiară
Politică economică • Econometrie
Comerț exteriorHomo oeconomicus
Economie instituțională • Conjunctură
Echilibrul piețeiCost marginal
Funcție de utilitateEchilibru Nash

Economia afacerilor

Producție • Marketing
ControllingManagement
Economia resurselor umane
FinanțeContabilitateAudit

Economiști pe categorii

Economiști români
Economiști americani
Economiști francezi
Economiști germani

Portal:Economie
Proiectul economie

Listă de articole economice
Listă de întreprinzători renumiți
Colecție de formule economice
Listă de economiști

Categoria economie
Toate articolele din serie
editează

Științele economice este știința socială care studiază producția, distribuția și consumul de bunuri și servicii.[1]

Științele economice se împart de regulă în două domenii: economie politică și economia afacerilor.

Economia politică cercetează toate relațiile economice din domeniul microeconomiei, ca rezultat al deciziilor raționale ale actorilor individuali (familii, firme) și din domeniul macroeconomiei, ca rezultat al interacțiunii sistematice a tuturor agregatelor unei economii (cererea agregată, investițiile, nivelul prețului).

Economia afacerilor cercetează comportamentul unei unități economice, a unei firme, în condițiile existenței posibilităților și materiilor prime limitate.

Adam Smith, care în anul 1776 a publicat cartea „Avuția națiunilor, cercetare asupra naturii și cauzelor ei“, este considerat fondatorul științelor economice moderne. În această carte el a criticat mercantilismul care a predominat până în acel moment. Opera sa s-a răspândit în Marea Britanie și SUA și exprima pentru prima dată ideea unei noi direcții științifice, pentru cercetarea activităților economice. Smith a implementat în mod special ideile deja existente ale lui Montesquieu despre separarea puterilor și ideile istoricului David Hume despre motivele umane și despre proceduri.

Economia modernă se bazează pe cercetările și publicațiile lui John Maynard Keynes care în opera sa controversată „The Economic Consequences of the Peace“ a criticat plățile reparatorii oferite economiei Germaniei după primul război mondial. Mai presus de toate, teoria sa generală a ocupației forței de muncă, a dobânzii și a banilor a dominat discuțiile despre macroeconomie de-a lungul mai multor secole.

Alături de această economie orientată înspre cerere, de tip keynesian, în a doua jumătate a secolului al XX-lea s-a răspândit și a fost recunoscută o orientare înspre ofertă, monetarismul, care a aparținut economistului Milton Friedman. În domeniul politicii economice, aceste punte de vedere orientate înspre ofertă au fost puse în aplicare de către Margaret Thatcher în Anglia, sub numele de Thatcherismus și de președintele american Ronald Reagan, sub numele de Reaganomics.

În domeniul științelor economice se pornește în prezent de la ideea că nevoile oamenilor sunt teoretic nelimitate. Deoarece mijloacele prin care aceste nevoi pot fi satisfăcute sunt totuși limitate, în mod inevitabil nu pot fi satisfăcute toate nevoile. Bunurile destinate satisfacerii acestor nevoi sunt limitate, economia trebuie să țină cont de acest lucru și să folosească în mod optim bunurile disponibile.

Note

  1. ^ Krugman, Paul; Wells, Robin (). Economics (ed. 3rd). Worth Publishers. p. 2. ISBN 978-1464128738. 

Vezi și


v  d  m
Economia
Teoria economică  • Economie politică  • Economie aplicată
Metodologie
Sistem economic  • Microfundații  • Economia matematică  • Econometrie  • Economia computațională  • Economia experimentală  • Publicații
Microeconomie
Problema cererii  • Bugetul stabilit  • Teoria consumatorului  • Convexitate  • Cost (mediu  • marginal  • de oportunitate  • social  • nerecuperabile  • de tranzacție)  • Analiza cost-beneficiu  • Pierderea nerecuperabilă a eficienței  • Distribuție  • Economie de scară  • Economie de anvergură  • Elasticitate  • Echilibrul (General)  • Externalitate  • Firme  • Curba de indiferență  • Dobândă  • Alegerea intertemporală  • Piață (Eșecul pieței  • Formele pieței)  • Concurență (Monopolistică  • Perfectă (Monopol  • Bilateral  • Monopson  • Oligopol  • Oligopson))  • Non‐convexitate  • Optimalitate Pareto  • Preferință  • Preț  • Set de producție  • Profit  • Bun colectiv  • Rata profitului  • Raționalizare  • Chiria  • Rata veniturilor  • Risc  • Raritate  • Deficit  • Surplus  • Alegerea socială  • Cerere și ofertă  • Comerț  • Incertitudine  • Utilitate (așteptată  • marginală)  • Valoare  • Salariu  • Publicații
Macroeconomie
Cererea agregată  • Balanța de plăți  • Ciclu economic  • Utilizarea capacității  • Rularea capitalului  • Bancă centrală  • Încrederea consumatorilor  • Valută  • Deflație  • Cererea de bani  • Șocul cererii  • Criză (Marea Criză)  • DSGE  • Cerere efectivă  • Așteptări (adaptive  • raționale)  • Politica fiscală  • Teoria generală a lui Keynes  • Creștere  • Indicator  • Inflație (Hiperinflație)  • Rata dobânzii  • Investiție  • Modelul IS-LM  • Venitul național  • Politica monetară  • Ban (mijloc de plată)  • Masa monetară  • NAIRU  • Sistemul conturilor naționale  • PPP  • Recesiunea  • Economii  • Reducerea inflației  • Stagflație  • Șocul aprovizionării · Șomaj  • Publicații
Matematică economică
Cercetarea operațională  • Econometrie  • Teoria deciziei  • Teoria jocurilor  • Mecanism de proiectare  • Analiza intrări-ieșiri  • Matematici financiare
Domeniile de aplicare
Agrară  • Afacerilor  • Demografică  • Dezvoltare  • Geografia economică  • Istoria economică  • Educația  • Ingineriei  • Mediului  • Financiară  • Sănătății  • Organizație industrială  • Internațională  • Cunoaștere  • Muncii  • Drept și economie  • Monetară  • Resurselor naturale  • Planificarea economică  • Politică economică  • Economie publică  • Alegerea publică  • Regională  • Servicii  • Științe socioeconomice  • Sociologie economică  • Statistici economice  • Transport  • Urbană  • Bunăstare
Școli de gândire economică
Gândirea economică antică  • Anarhistă  • Mutualism  • Austriacă  • Comportamentală  • Budistă  • Chicago  • Clasică  • Ecologică  • evoluționară  • Feministă  • Georgism  • Heterodoxă  • Istorică  • Instituțională  • keynesiană (Neokeynesiană  • Noile economii keynesiene  • Postkeynesiană)  • Principală  • Malthusianism  • Marxistă (Neomarxistă)  • Mercantilism  • Neoclasică  • Lausanne  • Marginalism  • Noua macroeconomie clasică  • Teoria reală a ciclului de afaceri  • Noi economii instituționale  • Curentul economic fiziocrat  • Socialistă  • Stockholm  • Economia ofertei  • Entropie economică
Economiști și gânditori
notabili în economie
Organizații internaționale
Vezi și
Abundență
Categorie  • Index  • Lists  • Outline  • Publications
Business and economics portal
  • v
  • d
  • m
Primară
Interdisciplinare
Glosare
Alte categorii
  • Index
  • Jurnale
  • Conspect
  • Wikiversitate