Recesiune (economie)

Parte a seriei despre
Capitalism
Concepte

• Afacere • Capital • Cerere și ofertă • Antreprenoriat • Comerț liber • Companie • Concurență • Dezvoltare economică • Planificare economică • Globalizare • Corporație • Liberalizare • Marginalism • Mâna invizibilă • Piață liberă • Piață financiară • Invenție • Economie de piață • Eșecul pieței • Drept de proprietate • Privatizare • Profit • Meritocrație • Naționalizare • Recesiune • Criză economică • Regulament • Mâna de lucru salariată • Bogăție

Sisteme economice

• Piață regulată • Modelul anglo-saxon • Modelul nordic • Modelul asiatic

Teorii economice

• Economia clasică • Keynesianismul • Școala americană • Școala austriacă • Economia neoclasică • Economie de piață

Aspecte sociale

• Angajare • Șomaj

Origini ale capitalismului

• Iluminismul • Revoluția comercială • Feudalismul • Revoluția industrială • Mercantilismul

Economiști

• Adam Smith • John Stuart Mill • David Ricardo • Thomas Malthus • Jean-Baptiste Say • Milton Friedman • Friedrich Hayek • John Maynard Keynes • Alfred Marshall • Ludwig von Mises • Murray Rothbard • Joseph Schumpeter • Thorstein Veblen • Max Weber • Ronald Coase

Vezi și

• Corporatism • Consumerism • Globalizare • Anarho-capitalism • Liberalism (economic) • Libertarianism • Neo-capitalism • Protecționism

Portaluri

• Portal capitalism • Portal economie • Portal filozofie • Portal politică

editează

Format:Economie sidebar Recesiune este un termen economic care reprezintă o scădere a producției, o reducere a investițiilor, o stagnare temporară a afacerilor, fiind o fază de declin a activității economice și o diminuare temporară a activității economice dintr-o țară, mai puțin gravă decât depresiunea sau criza economică. Această fază a ciclului afacerilor, concretizată prin încetiniri neintenționate ale ritmului creșterii economice, se produce sub incidența reducerii venitului producătorilor în raport cu cel anterior sau cu cel anticipat.[1]

De fapt, nu există o singură definiție a recesiunii, cel mai popular indice fiind reprezentat de creșterea negativă a produsului intern brut (PIB) în două trimestre consecutive. Pornind de la această definiție, revenirea economică începe oficial când reapare creșterea PIB-ului.[2]

O altă definiție mai complexă a recesiunii a fost propusă de Biroul Național de Cercetare Economică (NBER) din SUA. Conform acestui birou, recesiunea reprezintă "un declin semnificativ al activității la nivel național, care durează mai mult de câteva luni și este vizibil prin scăderea produsului intern brut, a veniturilor reale ale populației, a numărului de angajați din economie, a producției industriale și a vânzărilor cu amănuntul și cu ridicata."[2][3] O recesiune severă (PIB scăzut cu 10%) sau prelungită (3-4 ani) e considerată depresiune economică.

Altă definiție a recesiunii o consideră ca fiind o fază de contracție a ciclului economic care urmează unui vârf și sfârșește într-o criză. Termenul de recesiune este folosit în general pentru varianta mai blândă a acestei faze, în timp ce pentru varianta severă se folosește termenul de depresiune. Dacă rata de creștere a producției (sau venitului) este suficient de pozitivă, o recesiune poate fi marcată printr-o diminuare a ratei de creștere, fără a fi vorba de o scădere absolută a producției.[4]

Istoric

Global

Potrivit Fondului Monetar Internațional (FMI), "recesiunea globală pare să aibă loc pe parcursul unui ciclu care durează între opt și zece ani".[5] FMI ia în considerare mai mulți factori atunci când definește o recesiune globală. Până în aprilie 2009, FMI a comunicat de mai multe ori presei că o creștere globală anuală a PIB-ului de 3,0% sau mai puțin, în opinia lor, a fost "... echivalentă cu o recesiune globală".[6][7] Prin această măsură, șase perioade din 1970 se califică: 1974-1975,[8] 1980-1983,[8] 1990-1993,[8][9] 1998,[8][9] 2001-2002,[8][9] și 2008-2009.[10] În timp ce FMI, în aprilie 2002, a numit ultimele trei recesiuni globale din ultimele trei decenii, creșterea globală a producției pe cap de locuitor a fost zero sau negativă, iar FMI a argumentat – la acel moment – că, contrar situației din 2001, în acest an nu a fost calificată drept recesiune globală.[5]

Vezi și

Note

  1. ^ Mic dicționar de afaceri
  2. ^ a b „Ce este recesiunea ?”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Dicționar juridic Rubinian
  4. ^ „Recesiune”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ a b The Recession that Almost Was. Kenneth Rogoff, International Monetary Fund, Financial Times, 5 April 2002
  6. ^ „The world economy Bad, or worse”. Economist.com. . Accesat în . 
  7. ^ Lall, Subir. "IMF Predicts Slower World Growth Amid Serious Market Crisis," International Monetary Fund, 9 aprilie 2008. [1]
  8. ^ a b c d e http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2009/update/01/index.htm IMF Jan 2009 update
  9. ^ a b c „Global Recession Risk Grows as U.S. `Damage' Spreads. Jan 2008”. Bloomberg.com. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „World Economic Outlook (WEO) April 2013: Statistical appendix - Table A1 - Summary of World Output” (PDF). IMF. . Accesat în . 

Lectură suplimentară

  • Recesiunea economică 2008 - 2010, Radu Șerban, Ed. Tribuna Economică, 2011, (288 pagini)

Legături externe

v • d • m
Economia
Teoria economică  • Economie politică  • Economie aplicată
Metodologie
Sistem economic  • Microfundații  • Economia matematică  • Econometrie  • Economia computațională  • Economia experimentală  • Publicații
Microeconomie
Problema cererii  • Bugetul stabilit  • Teoria consumatorului  • Convexitate  • Cost (mediu  • marginal  • de oportunitate  • social  • nerecuperabile  • de tranzacție)  • Analiza cost-beneficiu  • Pierderea nerecuperabilă a eficienței  • Distribuție  • Economie de scară  • Economie de anvergură  • Elasticitate  • Echilibrul (General)  • Externalitate  • Firme  • Curba de indiferență  • Dobândă  • Alegerea intertemporală  • Piață (Eșecul pieței  • Formele pieței)  • Concurență (Monopolistică  • Perfectă (Monopol  • Bilateral  • Monopson  • Oligopol  • Oligopson))  • Non‐convexitate  • Optimalitate Pareto  • Preferință  • Preț  • Set de producție  • Profit  • Bun colectiv  • Rata profitului  • Raționalizare  • Chiria  • Rata veniturilor  • Risc  • Raritate  • Deficit  • Surplus  • Alegerea socială  • Cerere și ofertă  • Comerț  • Incertitudine  • Utilitate (așteptată  • marginală)  • Valoare  • Salariu  • Publicații
Macroeconomie
Cererea agregată  • Balanța de plăți  • Ciclu economic  • Utilizarea capacității  • Rularea capitalului  • Bancă centrală  • Încrederea consumatorilor  • Valută  • Deflație  • Cererea de bani  • Șocul cererii  • Criză (Marea Criză)  • DSGE  • Cerere efectivă  • Așteptări (adaptive  • raționale)  • Politica fiscală  • Teoria generală a lui Keynes  • Creștere  • Indicator  • Inflație (Hiperinflație)  • Rata dobânzii  • Investiție  • Modelul IS-LM  • Venitul național  • Politica monetară  • Ban (mijloc de plată)  • Masa monetară  • NAIRU  • Sistemul conturilor naționale  • PPP  • Recesiunea  • Economii  • Reducerea inflației  • Stagflație  • Șocul aprovizionării · Șomaj  • Publicații
Matematică economică
Cercetarea operațională  • Econometrie  • Teoria deciziei  • Teoria jocurilor  • Mecanism de proiectare  • Analiza intrări-ieșiri  • Matematici financiare
Domeniile de aplicare
Agrară  • Afacerilor  • Demografică  • Dezvoltare  • Geografia economică  • Istoria economică  • Educația  • Ingineriei  • Mediului  • Financiară  • Sănătății  • Organizație industrială  • Internațională  • Cunoaștere  • Muncii  • Drept și economie  • Monetară  • Resurselor naturale  • Planificarea economică  • Politică economică  • Economie publică  • Alegerea publică  • Regională  • Servicii  • Științe socioeconomice  • Sociologie economică  • Statistici economice  • Transport  • Urbană  • Bunăstare
Școli de gândire economică
Gândirea economică antică  • Anarhistă  • Mutualism  • Austriacă  • Comportamentală  • Budistă  • Chicago  • Clasică  • Ecologică  • evoluționară  • Feministă  • Georgism  • Heterodoxă  • Istorică  • Instituțională  • keynesiană (Neokeynesiană  • Noile economii keynesiene  • Postkeynesiană)  • Principală  • Malthusianism  • Marxistă (Neomarxistă)  • Mercantilism  • Neoclasică  • Lausanne  • Marginalism  • Noua macroeconomie clasică  • Teoria reală a ciclului de afaceri  • Noi economii instituționale  • Curentul economic fiziocrat  • Socialistă  • Stockholm  • Economia ofertei  • Entropie economică
Economiști și gânditori
notabili în economie
Organizații internaționale
Vezi și
Abundență
Categorie  • Index  • Lists  • Outline  • Publications
Business and economics portal
 Acest articol din domeniul economiei este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!